A venit la mine un bărbat de la Arad cu scopul de a mă ruga pentru el deoarece în tinerețe a făcut pact cu Diavolul. Unii cred că este o glumă sau o joacă adolescentină, dar se înșeală amarnic. Ce mi-a povestit m-a șocat, deși am auzit multe până atunci

. Era chinuit atât ziua cât și noaptea în fel și chip, zilele și nopțile îi devenise insuportabile, era scârbit de păcat și de viața lui. Îmi povestea că participase la ritualuri unde cânta cântece de adorare pentru Satan și chiar se ruga lui Dumnezeu ca să-l ierte pe acesta. Acum se naște întrebarea de ce Satan și demonii nu mai pot fi iertați?

Răspunsul se găsește în Biblie, care ne spune că Diavolul și îngerii căzuți au fost deja judecați și că li s-a pregătit până și locul în care vor fi aruncați pentru veșnicie: “Duceți-vă de la mine blestemaților în focul cel veșnic care a fost pregătit Diavolului și îngerilor lui (Matei 25:41)!” Așadar, judecata lor fiind pecetluită nu se mai poate face nimic.

Însă nu așa stau lucrurile și în dreptul omului, acesta cât timp are suflare de viață mai poate fi iertat și reabilitat, pentru că Dumnezeu i-a găsit o scăpare, pe Fiul Său trimis la noi ca preț de răscumpărare. Dacă judecata Satanei și a demonilor a fost deja făcută, a omului va urma la sfârșit. Dacă trăiești, dacă respiri, dacă gândești, mai ai o șansă pe care îngerii căzuți au pierdut-o de mult, șansa de a sta lângă Dumnezeu o veșnicie și dacă vrei o dovadă a frumuseții cerului uită-te în sus și, cum spunea un poet, dacă cerul e așa de frumos pe dos, oare cât de frumos este pe față?

Așadar, nu aștepta ziua Judecăți în indiferență, nu aștepta ca și soarta ta să fie pecetluită ca a demonilor și să ajungi să împarți același loc veșnic cu ei, ci împacă-te cu Dumnezeu cât ești în viață cerându-ți iertare pentru păcate, lăsându-te de ele și făcând fapte bune prin Cristos. Dincolo nu se mai poate face nimic.

Cu prețuire,

Toni Berbece

Mulți se nasc de sex masculini, dar puțini ajung cu adevărat bărbați, iar acest aspect depinde foarte mult și de persoana pe care o iau de nevastă. Femeia are un rol mult mai important în dezvoltarea lui ca lider, ca și cap al familie, ca preot în casa lui, decât și-a imaginat. Am spus-o cam la toate conferințele pentru familii la care am participat că o femeie poate avea lângă ea o “legumă de bărbat” sau un “rege”, depinde în ce investește.

Bărbații se hrănesc cu încrederea oferită de nevestele lor. O nevastă care-l hrănește zilnic cu pastila neputinței: “Tu nu ești bun de nimic!” Va culege roadele unui bărbat care chiar nu e bun de nimic. Și ce femeie ar dori lângă ea doar un bun rob, gata să asculte, dar incapabil să acționeze pe cont propriu?

Bărbații se hrănesc cu respectul nevestelor lor. Unde un bărbat e respectat și nu pus la zid pentru orice plănuiește, pentru orice gândește și pentru orice scoate pe gură, acolo domnește armonia și pace în familie. Unde un bărbat nu are parte de respect acolo există multă frustrare, neîmplinire, amărăciune, iar dinspre capul familiei toate acestea se răsfrâng și asupra celorlalți membrii.

Cea mai tristă șcenă legată de lipsa de respect a unei femei față de bărbatul ei s-a petrecut la o nuntă unde vorbeam printe altele și despre femeile care nu-și lasă bărbații să vorbească că imediat intervin ele și duc vorba la capăt (am întâlnit multe astfel de cupluri unde el nu apuca să zică mai nimic). Am observat că în timp ce vorbeam o femeie tot se foia și nu avea pace când dintr-o dată s-a ridicat în picioare, l-a luat pe bărbatul ei de braț și la scos afară. I-a fost frică să nu-l luminez.

Dragă doamnă sau viitoare doamnă, tu ce vrei să ai lângă tine? Un bărbat demn, plin de încredere, gata să acționeze fără frică și neîncredere, vrei un protector sau un bărbat moale, lipsit de încredere și care să se uite disperat după privirea ta când are de zis o frază sau de luat o decizie? Alege ce vrei să ai lângă tine și investește în acea direcție. Nu uita că adevărații bărbați sunt hrăniți cu încredere, respect și multă atenție din partea ta, iar toate acestea se vor întoarce ca o mare binecuvântare la tine.

Cu prețuire,

Toni Berbece.

Am primit multe jucării pentru copiii din Vaslui și Iași, m-am uitat printre ele iar pe unele chiar am vrut să le arunc, să nu mă duc la ei chiar cu “orice”. Dar nu am mai avut timp, așa că am dat tot ce am avut. Copilul din imagine a primit cea mai urâtă jucărie, o mașinuță de plastic “jerpelită” prin care fostul proprietar trecuse o sfoară albă căreia îi făcuse o mulțime de noduri, era mătuit plasticul de cât de uzată era, iar geamurile ei erau o amintire.

Dar băiețelul acesta ne-a arătat că mulțumirea nu constă în ce primim de la viață, în ce deținem sau în condiția lucrurilor pe care le primim. Un alt băiețel de lângă el a primit un tractor imens și super frumos, era aproape nou, dar lui nu i-a păsat, a fugit imediat în casă, s-a așezat pe covorul plin de pământ și a început plin de bucurie să se joace cu ceea ce a primit. Bucuria lui ne-a izbit pe toți, ne-a dat o lecție incredibilă despre viață, ne-a făcut să ne gândim la nemulțumirea noastră zilnică, la faptul că ne plângem atât de mult pentru că ne comparăm posesiunile cu alții. Detașarea de ce au alții, lipsa invidiei, mulțumirea, toate acestea au fost învățate de la un copilaș de câțiva ani.

De aceea Biblia ne zice că jertfa plăcută lui Dumnezeu este ca noi să fim mulțumitori, pentru că Dumnezeu nu poate fi mulțumit de un efort pe care noi Îl facem pentru El timp în care noi suntem nefericiți. Așa cum le-a zis evreilor, el nu mânca nimic din jertfele lor, dorea doar părtășia cu ei, căci a-i aduce ceva lui Dumnezeu având tristețe și nemulțumire în inimă e nonsens. Ce tată ar primi ceva din mâna unui copil nefericit? Ce tată ar fi fericit știind că primește ceva ce-l face pe copilul lui să se simtă obligat. El vrea mai presus de orice mulțumire. Așadar, fii mulțumitor cu ceea ce ai, iar mulțumirea va aduce un belșug necurmat în viața ta și Îl va face pe Dumnezeu să privească cu plăcere spre tine!

Privește fața acestui copilaș, uite-te în jurul lui, uite-te la ce are în mână și compară bucuria lui cu a ta. Care e mai mare?

Cu prețuire,

Toni Berbece