Cineva m-a făcut sectant ordinar (practică comunistă care nu piere din comportamentul românilor) doar pentru că am renunțat la etichete religioase și pentru că citesc o Biblie care a primit aprecierea Ligilor Bibliei de la nivel mondial, o Biblie tradusă de un fost călugăr a cărei capodoperă a fost comparată cu traducerile cele mai bune de la nivel mondial, printre care cu King James Version. Traducerea aceasta nu ar face rău nimănui, fiind fidelă originalului și prin care au găsit Adevărul milioane de români.

Aș vrea să vă amintesc că Hristos a fost tratat cu aceeași etichetă de către preoții vremurilor Lui, doar pentru că acești preoți nu voiau să se pocăiască și să renunțe la un sistem religios care le umplea visteria cu tone de aur anual și care le aducea faimă, fiind considerați dumnezei pe pământ. Cam așa stau lucrurile și azi.

Cum să-L asculți pe Hristos care strigă prin Scriptură că singurul Nume în care e salvare de păcate, ajutor și vindecare este Numele Său, când Sf. Parascheva vinde mai bine decât Untold?

Cum să-L asculți pe Hristos care nu a botezat niciun copil niciodată si care El însuși a fost botezat la 30 de ani, când taxa de botez la noi e 700 de lei, iar uneori se ține o slujbă pentru șapte copii deodată și toți sunt taxați (lucru pe care mi l-a mărturisit un părinte care a crezut că va plătit doar 100 de lei fiind șapte, dar au plătit toți integral)?

Cum să renunți la așa bogăție și la milioane de români pe care îi prinzi în mare parte la Biserică doar când au câteva luni de zile și sunt aduși acolo de părinți, pe care pui “ștampila” și îi faci ai tăi până la moarte? Dacă i-ar lăsa să aleagă singuri la maturitate vă spun că nu mai eram noi 90% creștini, eram o minoritate, dar una autentică și nu o adunătură mințită și care zace în păcat crezându-se deja în rai. Nu mai aveam un creștinism adormit, ci am fi muncit pe rupte ca să proclamăm adevărul pentru oameni conștienți că nu au nicio treabă cu Dumnezeu.

Cum să-L asculți pe Hristos care strigă: “Citiți Scripturile, căci în ele găsiți viață veșnică!”, când unii părinți ne mint că doar ei au voie să o citească, că dacă am citit-o ne-am prinde de cum stau lucrurile și am cere o revoluție spirituală peste un sistem religios mort?

Hristos era “sectant” pentru că se opunea și se opune și azi prin Scriptură tuturor acestor practici care nu au treabă cu credința adevărată, anume cu moaștele, cu botezul pruncilor, cu pomenile, cu supersițiile, cu blestemele pe care unii preoți le fac prin Biserici pe bani grei, cu taxe pe orice act de cult (botez, inmormantare, nunta, rugăciuni, etc.) Hristos era “sectant“ pentru că era deranjant, pentru că le băga mereu în ochi adevărul unor oameni care nu-l doreau și care pusese monopol pe sufletele oamenilor ca pe niște oi la stână, de pe care iei totul, iar apoi le duci la tăiere.

Așadar, citiți Scripturile pentru că adevărata credință este acolo. Convingeți-vă singuri și nu vă mai dați cu părerea orbește!

Religia l-a omorât pe Hristos, Duhul l-a înviat din morți. Alege Duhul libertății în Hristos și nu o credință omenească moartă!

Un tip de 23 de ani a venit cu iubita însărcinată la spital și pentru că doctorul n-a vrut să îl ciopârțească imediat pe micuț, pe cel care a fost “rodul iubirii lor”, asta pentru că la rând mai stăteau câteva mame cu poftă de a-și ucide pruncii, a fost dat cu capul de mobila din dotarea clinicii. Deci tânărul nu a vrut să plece cu “povara” din burta iubitei acasă, așa că s-a gândit că poate dacă-l dă pe doctor cu capul de ghișeu îl convinge.

Ce mă uimește este că toți cei implicați pretind că au sentimente, îi doare una alta, îi sperie anumite lucruri, se simt trădați și neajutorați. Dar micuțul acela din burtică? Oare el nu simte durerea? O simte, el deja râde, se sperie, tresare, visează, doarme, face mișcare încă din burtica mamei. Dar cui îi pasă că e o ființă?

Am înțeles că domnul doctor dat cu capul de ghișeu și-a exprimat dezgustul pe Facebook față de tânărul care l-a agresat și ne-a anunțat că a depus și plângere. Dar pe micuții sfârtecați de mâinile voastre la cerera părinților cine-i reprezintă? Pentru ei cine depune plângere la parchet? Nimeni pe pământ, dar vă spun eu, este cineva în Cer care-i primește pe toți înapoi și care le știe toate zilele și toate clipele pe care voi ați refuzat ca ei să le trăiască.

Dacă ați citi Psalmul 139 și dacă ați avea teamă de Dumnezeu, vă spun că nu v-ați mai înghesui nici să vă înscrieți pe listele de avort nici voi doctorii să mai puneți mâna pe clești ca să le rupeți viața bucată cu bucată.

Doamne ai milă!

Aseară am fost să o vizităm pe bunica din partea soției, care se pregătește să încheie socotelile cu acest pământ. A ajuns la vârsta de aproape 90 de ani. Dumnezeu a ținut-o așa de sănătoasă încât, așa cum ne spune mereu, niciun doctor nu a pus mâna pe ea.

Ea a rămas văduvă înainte de vreme, vreo 30 de ani a gustat singurătatea, povestindu-ne că în mare parte din acest timp nu a avut televizor, se ruga, citea din Scriptură, iar de multe ori în visele ei era în Cer cu Hristos și chiar vorbea cu El, ne-a spus să nu ne îndoim deloc, că El chiar există, că L-a văzut de multe ori în vis și a simțit o bucurie nespusă.

Însă în ultimii ei 10 ani a băgat televizorul în cameră, lăsându-l pornit pe diferite emisiuni. Aseară s-a uitat la el și a spus: “El, el mi-a furat multe momente pe care aș fi putut să le petrec cu Domnul meu?” Ne-a spus că în tot acest timp Hristos nu s-a mai apropiat de ea așa cum o făcea, nu l-a mai visat ca în anii în care nu se intoxica cu emisiunile pe care le-a urmărit ani de zile. A realizat acest lucru nu de mult, motiv pentru care televizorul nu-i mai ține de urât, ci tot Domnul ei iubit la care se pregătește să plece.

Dragilor, în singurătatea voastră, în timpul vostru liber, la cine alergați? La ce alegeți să priviți, cui vă închinați? Eu nu m-am mai uitat la vreo emisiune aproape din copilărie, nici atunci nu eram fan, însă zilele trecute când m-am uitat vreo 5 minute m-am scârbit. Emisiunile de azi în mare parte au ajuns de o perverisitate și cu adevărat o propagandă a tot ce-i mai rău în om. Nu-L dați pe Hristos și părtășia cu El prin rugăciune și Scriptură pe nimicurile lumii.

Într-o zi ne va chema dincolo pe fiecare, îl cunoști tu pe El încă de aici ca acolo sus să-L poți privi în ochi și să-i spui: “Te-am iubit și am așteptat toată viața această clipă”?

Doamne ajută!