Noi obosim să dăm niște explicații despre importanța familiei când primii creștini predicau Evanghelia chiar din mijlocul rugului aprins, când Roma a fost luminată de torțele umane făcute din trupurile lor, care sfârâiau sub privirele satisfăcute ale depravaților împotriva cărora predicau. Un mileniu și ceva mai târziu Ian Hus a spus din mijlocul rugului aprins că gura gâștii (hus însemna gâscă) au putut să o închidă, dar peste un secol va veni o lebăda a cărei gură nu va mai putea fi închisă (peste un secol a apărut curajosul Martin Luther).

Noi obosim să scriem pe un ecran de sticlă așa de fin pentru degetele noastre un mesaj pro familie și de mustrare a depravării, când altora li s-au smuls unghiile și au fost tăiați cu fierăstrăul, crucificați și dați la lei pentru că nu au acceptat să trăiască într-o societate dominată de păcat.

Noi obosim să dăm niște pliante prin care să îndemnăm oamenii să aleagă curăția când alții au stat pentru credință în carcere de un metru pătrat în care nu puteau să-și întindă picioarele cu zilele.

Noi obosim să mai dăm un share la o postare despre Referendum, când alții ca Wurmbrand luau pentru credința în Dumnezeu bătaie în schimburi.

Noi obosim și închidem gura că să nu mai fim făcuți retrograzi, habotnici, isterici, homofobi și proști, iar John Bunyan a refuzat eliberarea din închisoare, deși avea copii acasă, pentru că nu a putut respecta decizia judecătorilor de a nu mai predica. Alții preferă pușcăria decât să tacă, dar noi… noi ce facem?

Mai avem 6 zile, dacă obosești acum mică ți-a fost și credința și puterea. Dacă obosești acum e cât o lepădare de credință!

Hristos a transpirat pentru noi cu sânge, noi pentru acest Referendum nu știu dacă am apucat să transpirăm, de lacrimi nu mai vorbesc, iar de sânge nici nu e vorba.

Generalul American George Patton, care a distrus armatele lui Hitler, spunea: “Dacă transpiri în antrenamente nu vei sângera în luptă!” Dacă transpirăm acum nu ne vom plânge după data de 7 octombrie.

Trebuie să știți ceva, nu ai cum să obișnuiești o societate cu astfel de păcate mizerabile, dar îi poți băga pumnul în gură prin intimidare și legi ca să nu se mai ridice împotrivă. Dacă tăcem acum vom îndura o silă tăcută mulți ani de acum încolo. Luptă acum și nu vei simți scârbă la orice pas după 7 octombrie în anii care vin!

Alege pentru liniștea ta, altfel vor răsări în societate păcatele acestea și multe altele (de parcă nu erau destule) ca ciupercile după ploaie.

Vă mai spun încă un lucru, după ce fiecare țară de pe acest continent va alege de partea cui este va veni vremea ca Dumnezeu să se ridice de pe tron și să judece pe fiecare după alegerea lui, iar judecata nu va veni prin oameni, ci direct din Cer, ca oamenii să știe clar cine i-a judecat!

Doamne ajută!

În primul rând ar trebui să scoată toate versetele care condamnă explicit acest păcat și nu sunt deloc puține, nu sunt deloc ambigue și nici “culturale”, le găsim din Genesa până în Apocalipsa.

După această muncă asiduă de a ciopârți toată Biblia urmează ceva și mai greu, anularea altor sute de pasaje care vorbesc despre puterea eliberatoare a lui Hristos. Ar trebui să scoată toate versetele în care li se spune clar că Hristos poate elibera omul de orice păcat, de orice neputință și de orice patimă rea.

A spune că te-ai născut cu un păcat de care nu te poți lăsa este echivalentul unui pumn băgat în gura tuturor Apostolilor care au declarat pe rând același lucru sub alte forme: “Pot totul în Hristos care mă-ntărește!”

A spune cu Biblia în mână că te-ai născut cu o formă de a-ți mutila treptat sufletul și trupul și că nu ai cum să scapi este de fapt negarea lui Hristos în cel mai vădit mod posibil. El a venit să avem viață din belșug și nimic din ce face un credincios nu înseamnă automutilare, chiar nici una soft și în timp.

De ce scriu acest lucru? Pentru că nu vreau să mai văd pe nimeni declarându-se creștin ca mai apoi să spună că nu poate fi eliberat.

Suntem intoxicați cu doi termeni folositi greșit, răstălmaciți cum răstălmăcea Satana înaintea lui Hristoa Scripturile în ispitirea din pustiu, aceștia sunt “judecată” și “iubire”. Ni se spune adesea că Hristos nu a judecat și că El e doar iubire. Dar El a zis clar: “Căci eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea, Pe cel ce Mă respinge și nu primește cuvintele Mele are cine să-l judece, Cuvântul pe care l-am spus Eu, acela îl va judeca (Ioan 14:47-48).” Iar cuvintele Lui au vorbit împotriva curviei de orice natură. Cel păcătos nu rămâne nejudecat dacă nu se pocăiește, ci tocmai ce a spus Hristos îi va sta ca mărturie.Scoateți dragilor și aceste versete.

Biblia ciopârțită de cei ce nu vor să se schimbe este ca un film vechi pe rolă a cărui bandă a fost roasă de șoareci, te uiți la el și nu înțelegi nimic!

Doamne ajută!

O familie s-a despărțit și așa de mare a fost cearta și ura între ei încât au împărțit absolut totul, nu a lăsat nimeni nimc de la el, au căutat să împartă totul în mod egal, așa că atunci când au ajuns la Biblia primită ca dar de nuntă din partea Bisericii care i-a cununat au rupt-o și pe aceasta în două cu mare furie.

Rămași singuri și căzând fiecare în tristețea singurătății și a eșecului căsnicei lor au început să citească jumătatea aceea de Biblie care le parvenise fiecăruia.

Citind-o au descoperit care e voia lui Dumnezeu și ce părere are Dumnezeu atât despre familie cât și despre despărțirea unei familii. Nu după mult timp, cu mare sfială, el a căutat-o pe ea sub pretextul de a-i cere ca împrumut și cealaltă jumătate de Biblie. Când s-au întâlnit așa de mare a fost bucuria întrevederii încât au rămas nedespărțiți. Concluzia acestei întâmplări este că Biblia va lega întotdeauna o familie, iar iubirea va fi păstrată curată.

Încă de la primele întâlniri cu Gabriela am luat și o Biblie cu mine. Adesea ne opream pe o bancă pentru a citi câteva cuvinte din ea și pentru a poveste împreună pe marginea celor citite. Apoi ne rugam pentru visele și planurile noastre. Dupa 13 ani încă facem lucrul acesta și-l vom face până la capăt. Stăm uneori și câte 2-3 ore seara înainte de culcare pe genunchi la marginea patului pentru a citi, povesti și pentru a ne ruga. Dacă mă întreabă cineva care este secretul unei familii unite și puternice vă spun clar că acesta este.

Biblia și rugăciunea sunt puterea unei familii. Oricât de absurd ar suna pentru unii vreau să vă spun că am probat lucrul acesta, Biblia chiar salvează căsnicia când aceasta se află în cel mai mare impas. Vreau să vă mai spun că de acolo am învățat că eu trebuie să fiu gata să-mi dau viața pentru ea și că ea merită orice sacrificiu!

Cum bine spunea Wurmbrand, familia este singurul lucru cu care trebuie să te prezinți înaintea lui Dumnezeu în acea măreață zi!

Iubiți-vă mult că viața e scurtă, iar tinerețea zboară!