Skip to main content

Stări de greață și căscatul în timpul slujbei sau după slujbă

La slujba de la Paris a venit o familie cu o fetiță care avea coșmaruri aproape noapte de noapte, după rugăciunea făcută special, după ce am cerut protectia lui Hristos peste mintea ei, părinții ne-au mărturisit ca la ieșirea din Biserica aceasta a avut stări de greață si a căscat de câteva ori. Am auzit de la zeci de preoți/pastori de astfel de cazuri si am văzut cum sute de persoane au experimentat acest lucru la slujbele unde Duhul Sfânt lucrează cu putere. Adesea eliberările se manifesta prin astfel de stări, pe lângă evidentele strigăte, spasme sau leșin. Dumitru Stăniloaie, unul dintre cei mai mari teologi ortodocși, vorbește despre “pocăința prin scârbă”. Căci după ce vine eliberarea prin Hristos (eliberare uneori prin greață), primești o silă de tot ce este păcat.

Biblia ne vorbește că una dintre lucrările principale ale lui Hristos si ale ucenicilor era tocmai eliberarea oamenilor de vicii, patimi, boli si demoni, iar după înălțarea lui Hristos ucenicii (chiar si cei făcuți de primii ucenici) au continuat si se continuă până in ziua de azi această slujba de eliberare a oamenilor de duhuri, despre care tot Hristos ne-a spus in Matei 12:43-45 ca acestea sunt dependenți de a locui in oameni.

Iată ce făceau Hristos si ucenicii si ce trebuie sa facem si noi: “Isus i-a chemat pe cei doisprezece, le-a dat putere şi autoritate asupra tuturor demonilor şi să vindece bolile (Luca 9:1)”; Mai este scris: “cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfânt şi cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcea bine şi vindeca pe toţi cei ce erau apăsaţi de diavolul, căci Dumnezeu era cu El (Fapte 10:38)”; “Noroadele luau aminte cu un gând la cele spuse de Filip, când au auzit şi au văzut semnele pe care le făcea. Căci din mulţi îndrăciţi ieşeau duhuri necurate şi scoteau mari ţipete; mulţi slăbănogi şi şchiopi erau tămăduiţi (Fapte 8:6-7).”

Toate acestea sunt in Biblie, iar noi trebuie sa țintim spre acest standard al puterii Duhului Sfânt, de aceea in Numele lui Isus va rog nu mai țineți partea anti creștinilor, hulitorilor si batjocoritorilor lui Hristos.

Cu prețuire,
Toni Berbece

Avem urgent nevoie…

Avem urgent nevoie de ucenici care chiar înainte de a intra la slujba sa zică celui bolnav: “Ridica-ti patul si umbla!” Pentru ca astăzi unii ucenicii nu pot spune acest lucru nici după 3 ore de slujbă, deși ucenicii o făceau oricând, chiar si înainte de orice “program religios”. Azi mulți se numesc “fraudulos” ucenici sau biserică, deși n-au nicio treaba cu Biserica pe care o vedem in Biblie. Petru convertea cu miile si vindeca până și cu umbra, iar azi unii nu convertesc unul pe an si nu vindecă nici dacă se așează peste cel bolnav, pentru că de fapt n-au credință. Unde este Biserica aceea din fapte despre care in Evrei ni se spune: “…în timp ce Dumnezeu întărea mărturia lor cu semne, puteri şi felurite minuni şi cu darurile Duhului Sfânt, împărţite după voia Sa (Evrei 2:4).”

Avem nevoie urgent de ucenici care să fie atât de plini de Duhul Sfânt încât sa-si pună mâinile pe noii convertiți si aceștia să primească botezul cu Duhul Sfânt cum au făcut Petru si Ioan in Samaria. Avem nevoie de ucenici care să considere umplerea cu Duhul Sfânt si nu doar capul cu doctrine o prioritate. Învățătura e buna, însă dacă aceasta nu dovedește puterea atunci totul este doar o școala de teologie seacă, fără puterea Duhului. Iar scoli de teologie pot imita si fiii întunericului, însă puterea Duhului Sfânt niciodată.

Avem nevoie urgent de ucenici care să pruncească dracilor să iasă afară cum Pavel i-a poruncit dracului de ghicire să iasă afara din tânăra care-i hărțuia mereu în drumul lor spre Locul de Rugăciune. Avem nevoie urgent de ucenici precum Pavel, care când s-a dus in Efes la ucenicii lui Ioan i-a întrebat direct dacă au primit puterea Duhului Sfânt si nimic altceva, pentru că acolo unde coboară Duhul Sfânt este viață peste Biserica lui Hristos. Ești tu un ucenic plin de Duhul lui Hristos sau de duhul Antihristului? Haideți sa facem din nou o prioritate din a fi umpluți de Duhul Sfânt, așa cum vedem în Biblie, pentru că altfel ne jucam si ne mințim că suntem biserică, când de fapt nu suntem nici măcar o imitație, ci din păcate o caricatură. Doar Duhul lui Dumnezeu face din noi o Biserică. Haideți sa facem o prioritate din El!

Cu prețuire,
Toni Berbece

Iadul e real…

Iadul e real pentru ca Hristos l-a creat pentru Diavol si demonii căzuți, fiind un loc fără scăpare, o temnița îngrozitoare fără odihnă, fără apă, fără mângâiere si fără pauză a suferinței. Iadul este locul de care si demonii se tem groaznic de tare, ei nu mai pot fi iertați si așteaptă cu spaimă clipa aruncării lor in Iad. Iată ce strigau demonii când Îl vedeau pe Cel ce-i poate trimite acolo: „Ce legătură este între noi și Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuiești înainte de vreme (Matei 8:29)?”

Iadul e real, de aceea Hristos a venit să moară pentru păcatele noastre si să ne ofere gratis scăparea de el, în Iad ajung cei ce-L refuză ca si Salvator pentru a face în continuarea fapte nelegiuite: “Apoi le va zice celor din stânga: – Plecaţi de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care a fost pregătit pentru diavolul şi pentru îngerii lui (Matei 25:41)!”

Iadul e real și din iad nu mai poate scăpa nimeni după ce a murit fără să se împace cu Hristos, oricâte pomeni s-ar face pentru el/ea. Așadar din Iad nu mai poți să scapi indiferent cine se roagă pentru tine. Hristos ne spune acest lucru in pilda cu Lazar si bogatul, când Mântuitorul i-a refuzat ajutorul cerut de bogat cu următoarele cuvinte: “Pe lângă toate acestea, între noi şi între voi este o prăpastie mare, aşa ca cei ce ar vrea să treacă de aici la voi sau de acolo la noi să nu poată (Luca 16:26).” Deci, dacă vrei sa scapi de Iad nu te baza pe rude, prieteni, slujbe, parastase, pomeni si preoți. Pentru că absolut nimeni nu te poate ajuta decât Hristos dacă Îl mărturisești ca Domnul si Salvator. Tot Biblia ne spune: Câtă vreme se zice: „Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii (Evrei 3:15).”

Cu prețuire,
Toni Berbece