Timpul regulamentar s-a cam scurs, omenirea a pierdut la scor împotriva celui rău în ceea ce privește familia, majoritatea statelor din lume au rata de divorț de peste 50%, majoritatea familiilor au cel puțin un copil avortat, unele femei ajung la performanțe uluitoare de genul 10-20 de avorturi, iar copiii care sunt lăsați în viață sunt adesea abandonați pe gadgeturi, educați de internet, fără frâu moral, lipsiți de discernământ pentru că noi le-am permis. Folosim timpul ca dușman, lăsându-ne distruși si secătuiți tot mai mult de cuget si sfințenie, dar suntem lăsați in prelungiți pentru o scurtă vreme, poate ne mai trezim câțiva să mai golim din culorile spre Iad. Scorul e deja cunoscut, l-am lăsat pe dușman să câștige, de aceea Dumnezeu nu va mai accepta să ne facem rău, va închide tabela și va salva rămășița omenească, care a păstrat standardul curat.
Timpul regulamentar s-a scurs, l-am cam trădat si pe Dumnezeu nu doar pe noi, ne închinăm la orice, doar Lui nu, că-i demodată curăția, dar la modă orice spurcăciune. Ne dă zilnic aer, apă, soare, bucurie și plăceri, dar le întoarcem tot zilnic împotriva Lui. Copiii noștri citesc Harry Potter, volume de mii de pagini, însă majoritatea n-au citit nici Psalmul 23, iar de cărțile cu eroi reali si biruința binelui asupra răului, cărți precum 1 si 2 Samuel n-au auzit niciodată. Pe mine nu mă lăsa mama să ies din casă dacă nu citeam doi, trei Psalmi, iar azi mulți copii nu ies din casă dacă n-au bani de țigări, de alcool, să mai prostească vreo fată sau baterie plină la telefon pentru a-și împărți între ei, virtual, nimicuri.
Timpul regulamentar s-a scurs, iar prelungirile nu vor fi mari deoarece omul e dispus să mai încaseze câteva eșecuri, problema nu e că suntem mulți, ci că suntem din cale afară de răi și autodistructivi. Chiar acum la această ora, cel puțin doi “nebuni” ai planetei amenință cu apocalipsa nucleară, iar restul planetei alimentează un război în care copiii sunt sfârtecați de bombe și acesta e abia începutul. Un alt “nebun” ne amenință cu o nouă “plandemie”, mai periculoasă, iar Dumnezeu s-a săturat să ne vadă aroganți, cu ifose de dumnezeu, dar însuflețiți de demoni. Tic-tac, tic-tac, ultimele clipe nu sunt departe. Oare cât mai avem? Oare de partea cui ești? Întuneric sau lumină, păcat sau neprihanire, vrăjitorie sau creștinism, Iad sau Rai, Hristos sau Diavolul?
Cu prețuire pentru sfinți,
Toni Berbece