Deși Samson a căzut în capcana prostituatei Dalila, deși a renunțat la Dumnezeu pentru plăcerile lui păcătoase și asta de pe poziția unui lider spiritual, totuși, când a ajuns în mâinile filistenilor, care i-au scos ochii și l-au dus la sărbătoarea lor pentru a-l umili, nu a uitat de arma secretă, încă o avea. S-a rugat, și-a cerut iertare, a cerut din nou putere și nu a murit ca un câine printre filisteni, ci ca un erou. Dumnezeu l-a ascultat pe păcătosul de Samson.
Deși Iona a fugit de Dumnezeu și nu a ascultat porunca lui, fugind spre Tars deși trebuia să meargă la Niniveni pentru a-i chema la pocăință, deși a ajuns în burta unui pește imens în fundul Mării, totuși nu a uitat un lucru, nu a uitat să se roage. De acolo a strigat spre Dumnezeu, iar Acesta l-a auzit. A poruncit peștelui să-l arunce pe mal, iar Iona și-a dus misiunea până la capăt. Dumnezeu l-a ascultat pe păcătosul de Iona.
Deși Petru s-a lepădat de trei ori de Cristos, deși chiar s-a jurat că nu-L știe și a fugit ca un laș, totuși nu a uitat un lucru, nu a uitat să se roage și să-și plângă amarnic lașitatea. Cristos i-a auzit plânsul, i-a văzut pocăința și l-a reabilitat punându-l lider peste Biserica Sa.
Așadar dacă Dumnezeu i-a ascultat pe păcătoșii aceștia te va asculta și pe tine. El iartă răzvrătirea, dar nu poate ierta păcatul nemărturisit și neregretat. Orice ai face să nu uiți acest lucru, să nu uiți să te rogi. Se întâmplă să cazi, să păcătuiești, să-l trădezi pe Dumnezeu și pe semeni, dar oricât de jos ar ajunge ființa ta, nu uita de puterea rugăciunii.
Cu prețuire,
Toni Berbece