Skip to main content

Puterea căinței…

Samson s-a căit după ce a irosit puterea Duhului Sfânt în brațele unei prostituate. S-a căit având ochii scoși și fiind sub batjocura filistenilor, hulitorilor de Dumnezeu. Însă Tatăl Ceresc nu l-a abandonat, ci i-a primit lacrimile, dându-i putere pentru cea mai importantă victorie din viata lui. Cea mai mare biruință din viata ta poate veni chiar după cea mai mare perioadă de cădere și răzvrătire, asta ne spune Samson.

David s-a căit de preacurvia cu Bat Șeba si de uciderea soțului ei, Urie, a plâns amarnic după ce Dumnezeu l-a mustrat și l-a scos din adormirea și “vraja” păcatului. Însă, după vremuri de reabilitare, a ajuns dintr-un infidel criminal din nou preaiubitul lui Dumnezeu, om după inima Lui. Așadar, harul nu te ucide, nu te duce spre o condamnare definitivă, ci dacă îl primești te restaurează. Poți fi din nou preaiubitul Domnului, chiar după o cădere rușinoasă, asta dacă răspunzi vremii cercetării tale.

Petru s-a căit de trădarea lui, căci de trei ori s-a lepădat de Hristos chiar blestemându-se că nu-L cunoaște pe Mântuitorul, însă după lacrimi amare și după întoarcerea la Hristos, acesta a fost reabilitat și făcut capul Bisericii. Hristos i-a încredințat mieii, oițele și oile Bisericii, dar a făcut din inima unui trădător, o inimă plină de Duhul Sfânt, iar la predicile lui îndrăznețe se întorceau oamenii la Hristos cu miile. Poți fi un mare propovăduitor al adevărului, chiar după o vreme de trădare si negare a lui Hristos în viața ta, dar si lacrimile de căință trebuie să fie la fel de fierbinți ca ale lui Petru, iar reîntoarcerea la fel de hotărâtă și consecventă.

Așadar, Biblia e plină de oameni restaurați, Dumnezeu nu-și irosește nicio șansă de a-și reabilita copiii. El e credincios și așteaptă un “Iartă-mă!” chiar și din ultima suflare a vieții. Urechea Lui este lipită mereu de respirația si de inima noastră pentru a declanșa toată puterea Duhului Sfânt de înnoire și reabilitare când șoptim un sincer: “Salvează-mă!”

Cu prețuire,
Toni Berbece

De ce te uiți cu îngrijorare?

Nu te gândi cu îngrijorare! Îngrijorarea pleacă din minte, începem să ne facem scenarii că nu vom avea să le dăm copiilor bani de buzunar, de școală, că n-avem să le dăm de nunți și de case. Dar tu când ai plecat de acasă cine ți-a dat? Oare Dumnezeu care te-a purtat prin lumea aceasta ca printr-un pustiu unde a făcut să țâșnească apa binecuvântării de unde nu te așteptai nu este același si pentru copiii tăi? Nu lăsa gândurile îngrijorării să se frământe cu grămada în interiorul tău, spulberă-le mereu cu cuvintele: “Domnul va purta de grijă!”

Nu te uita cu îngrijorare! Adesea învingem gândurile îngrijorării, dar când ne uităm la știri și vedem ciumă și vești de războaie, când ne uităm la facturi și la prețurile de pe raft sau de la combustibil adesea ni se inundă din nou inimile cu îngrijorare. Atunci privește spre Cuvântul Domnului și vei găsi cea mai tare știre: “până la bătrâneţea voastră Eu voi fi Același, până la cărunteţele voastre vă voi sprijini. V-am purtat și tot vreau să vă mai port, să vă sprijin și să vă mântuiesc” (Isaia 46:4).

Nu te purta cu îngrijorare! Adesea ne lăsam manipulați de îngrijorare și devenim irascibili, țipăm din nimic la soție/soț pentru că ne lăsam frământați de griji, adesea nu știm să trăim bucuroși în prezent pentru că ne gândim cu îngrijorare la viitor. Ne furăm bucurii, concedii, lucruri necesare pentru că strângem pentru zile negre, astfel trăim mereu într-un viitor sumbru, nenorocindu-ne prezentul în care ne aflăm. Învață să te bucuri având un Dumnezeu care va pune înapoi în punga din care iei, care va face să fie mereu ulei și făină în vase.

Da, îngrijorarea este un păcat care ne distruge trupurile cu stres, care produce boli, sufletele cu amărăciune, care ne face oameni urâcioși și duhul cu lipsă de încredere într-un Dumnezeu bogat și mare. Alungă păcatul îngrijorării din tine și trăiește prin credința în Hristosul care îmbracă frumos crinii și care hrănește vrăbiile și care te vede mai prețios decât crinii și decât toate vrăbiile la un loc.

Cu prețuire;
Toni Berbece

Către cei care zic să ne iubim oricum…

O vedetă a făcut zilele trecute o declarație video șocantă cum că Hristos nu trimite în Iad nici curvari, nici depravați sexual, nici pe cei care abandonează prin divorț persoanele cărora le-au promis iubire veșnică, ci că Hristos ne-a dat o singură poruncă: “Să ne iubim unii pe alții!” Din respect pentru iubire, vă spun că cei ce gândesc așa au înțeles greșit Scripturile. Hristos ne-a spus să ne iubim unii pe alții, dar ne-a spus și că cine a poftit în inima lui o femei care nu-i este nevastă a si curvit cu ea. Deci standardul lui Hristos este atât de mare încât privitul cu poftă al unei femei pe care nu ai luat-o de soție te face deja un curvar în interiorul ființei tale (Matei 5:27-30). UNICEF ne zice că în România au fost abandonați în ultimii ani peste 13.000 de copii, majoritatea făcuți din relații pasagere, oare este aceasta iubire? Despre avorturi ce să mai zic? Că omorâm aproape 400 de copii pe zi, în mare ca să ascundem curvii sau infidelități?

Hristos a mai spus ca “da-ul” să fie “da” și “nu-ul” să fie “nu”, iar orice călcare a cuvântului vine de la Diavolul, care este tatăl minciunii (Matei 5:37). Iar când cineva spune la nuntă un “da” pe viață, până la moarte, iar apoi îi spune partenerului de viață “nu”, oare nu abandonează acea persoană în brațele distrugerii, ale nebuniei sau ale sinuciderii? Oare nu este aceasta o dovadă de lipsă de iubire? Sunt pline spitalele de nebuni, închisorile și cimitirele de persoane trădate in dragoste.

Hristos a binecuvântat o singura formă de familie, a spus că la început Dumnezeu a creat bărbat și femeie, recunoscând astfel doar această uniune sacră (Matei 19:4-6). Am avut un caz în România când un barbar cu HIV a infectat vreo 40 de alte persoane, bărbați si femeie deopotrivă, oare putem spune că “le-a iubit”. Așadar, iubirea înseamnă roada Duhului Sfânt, care este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, blândeţea, înfrânarea poftelor (Galateni 5:22).

Deci, când mai spuneți “iubiți-vă unii pe alții” și faceți prin acest lucru referire la curvii, preacurvii, prostituții, avorturi, depravări, înșelarea partenerului și altele, când mai confundați lipsa voastră de înfrânare cu iubirea pură prezentată de Hristos, să știți că n-aveți nicio legătură nici cu creștinismul, nici cu Raiul, ci cu păgânismul și cu Iadul. Da, Hristos iartă trecutul tău oricât de depravat ar fi, dar te cheamă si îți da putere pentru o viață sfântă ca a Lui. Ești iertat, înnoit, dar, cum spunea Ioan Botezătorul, trebuie să facem fapte vrednice de pocăința pe care o promovăm din vârful limbii. Mesajul lui Hristos este: Iubiți responsabil și nu veți face rău nimănui!

Cu prețuire pentru adevăr,
Toni Berbece