Skip to main content

Cu mâna-n gâtul corupției și a facturilor…

A ieșit cu scântei după discursul prin care Ministrul Energiei a încercat să dea vina pentru facturile crescute de 5 ori pe “opoziție”. De 30 de ani în țara aceasta este vina ba “a comuniștilor”, ba “a foștilor guvernanți”, ba a”opoziției”, ba “a romanilor”, dar niciodată a “hoților” care ne conduc si ne fură de zeci de ani. Niciodată vina nu e a acelor care se află acum în funcție, ei niciodată nu fură, nu greșesc, nu cer comisioane, nu dau legi favorabile “băieților deștepți” din energie.

Nu sunt de acord cu gestul domnului Simion, dar mă întreb si eu ca un simplu român: “Dacă discursul domnului de la energie ar fi fost ținut nu în fața politicienilor, ci în fața milioanelor de romani cu facturi crescute si de zeci de ori, ce s-ar fi întâmplat? Oare acest domn, ar fi avut curajul să vină să dea vina pe alții pentru eșecul lor de guvernare? Oare l-ar fi crezut vreun român că ei, politicienii, sunt inocenți și că ne vor doar binele?” Vă spun, dacă acest discurs ar fi fost ținut în fața Casei Poporului, așa pe trotuar în auzul câtorva trecători, nu s-ar fi lăsat cu “o îmbrățișare amiabilă”, ci cu furia poporului sătul de ipocriți si hoți.

Da, mâna nu trebuie băgată în gâtul oamenilor, dar cineva trebuie să bage mâna în gâtul hoției, a corupției, a facturilor umflate și să dea odată cu ele de pământ. Biblia ne spune că cel lacom își nimicește propria casă. Ne-am săturat ca România să fie distrusă de lăcomia unor “baroni”, care nu se mai satură de furat chiar din pensii și alocații. Noi nu băgăm mâna în gâtul nimănui, dar ne rugăm și spunem ca Psalmistul David: “Scoală-Te, Doamne, ca să nu biruiască omul; neamurile să fie judecate înaintea Ta! Aruncă groaza în ei, Doamne, ca să ştie popoarele că nu sunt decât oameni (Psalmul 9:19-20)!”

Cu prețuire pentru adevăr,
Toni Berbece

Mandarine si alte cele fără sâmburi…

Am fost in piața să iau mandarine si am văzut că au și fără sâmburi. Apoi am descoperit că există struguri fără sâmburi, pepeni fără sâmburi si multe alte fructe fără sâmburi. Au eliminat genetic funcția de producere a sâmburilor. Am stat si am meditat că nu eliminăm sâmburii doar de la fructe, ci îi eliminam cam din toate. Noi vrem familii fără copii, după 10-15 ani de căsătorie încă ne gândim dacă vrem prunci, căsătoria fiind doar un hobby fără responsabilități, vrem Biserici și slujbe fără să fim chemați la pocăință, la schimbare și la o viață sfânta, vrem credință fără fapte, vrem mai nou chiar și bărbați si femei fără “sâmburi”.

Vrem să trăim doar pentru plăceri și păcate, vrem să fim cât mai neproductivi în lucrurile bune, vrem să ne desfătăm în lucruri care nu aduc responsabilitate. Copiii îi ucidem prin avort pentru că ori sunt făcuți din relații pasagere sau din curvii, ori sunt “scump” de crescut. Iar pe multi dintre cei pe care-i facem îi creștem ca pe niște obiecte, dându-le doar “întreținere fizică”, dar nu și educație creștinească, nu știu de înfrânare, de bun simt, iar de cultură nu mai zic. Sunt abandonați pe telefoane, tablete si calculatoare unde dacă consumă nimicuri și ajung de nimic, cum spunea Profetul Isaia. Mințile le sunt epuizate și atrofiate încă din primii ani din viata pentru că consumă fără limite doar lucruri care nu-i stimulează sa gândească, sa creeze și să facă ceva util. Nu-și folosesc mânuțele decât să butoneze la câteva minute, iar de creiere nu mai zic.

Dragi adulți, este vremea ca noi si copiii noștri să rodim, să facem fapte vrednice de pocăința cu care ne lăudam din moși strămoși, să împlinim voia lui Dumnezeu de a fi o binecuvântate unii pentru alții și de a fi sfinți în toate căile. Diavolul ne vrea sclavii plăcerilor carnale și lipsiți de rod, însă Hristos ne vrea curați si plini de fapte bune, de unde rezultă o viață fără regrete si fără efectele păcatului care sunt doar moarte. Alege azi cui vrei să slujești!

Cu prețuire,
Toni Berbece

Nu te mai lăsa hărțuit/ă

O persoana mi-a mărturisit că a visat cum în urma unui accident a intrat în comă și apoi a murit. Acest vis i-a luat vlaga pentru câteva zile, orice făcea nu putea scăpa de gândurile apăsătoare, gânduri care deveneau tot mai puternice și care duceau chiar spre o depresie. Nici în Biserică nu putea scapă de aceste gânduri, însă la slujba de ieri s-a rugat si a spus: “Doamne, dacă acest vis este o intimidare de la Diavolul și dacă aceste gânduri sunt o Hărțuire din partea lui, în Numele Tău fă să dispară chiar acum!” Exact în acel moment a simțit o ușurare imensă, gândurile de Hărțuire au dispărut instantaneu. De atunci n-au mai revenit.

Oare de câte ori am permis ca duhuri obraznice să ne hărțuiască la nivelul minții și să ne fure pace? Oare de câte ori ne-am trezit in stări depresive, de panică, de anxietate pentru că am permis la nivelul minții gânduri precum: “O sa mori de cancer, o sa înnebunește ca bunica, o sa faci accident în drum spre muncă, o să te însele soțul, o să mori singur/ă și nefericit/ă!” Aceste gânduri se găsesc cu miliardele în mințile oamenilor, iar multe dintre internările din spitalele de boli psihice au pornit de la astfel de gânduri pe care le-am permis. Poți mânca extrem de sănătos și de bio, dacă nu elimini toxicitatea din mintea ta totul e degeaba. Să nu uităm că prin gânduri se îmbolnăvesc: inima, creierul (AVC-URI si boli mintale), stomacul si orice alt organ.

Apostolul Pavel ne îndeamnă: “…vă rugăm, fraţilor, să nu vă lăsaţi clătinaţi așa de repede în mintea voastră și să nu vă tulburaţi de vreun duh, nici de vreo vorbă… (2 Tesalonicieni 2:2)”. Apoi ne spune că putem în Numele lui Hristos să controlăm propriile gânduri supunând orice gând obraznic care ne fură bunătatea lui Dumnezeu sub care ne trezim în fiecare dimineața (2 Corinteni 10:5). Nu uita că mintea ta e un câmp de război. Diavolul plasează zilnic zeci de “mine” care să explodeze sub fiecare pas pe care-l faci în acea zi, însă prin Hristos putem spulbera toate aceste “mine”, ne putem curăța mintea de orice pericol. Cere protecție de sus peste mintea ta si mustră orice gând sau duh obraznic care te tulbură. Ai autoritate să faci acest lucru în Numele lui Hristos!

Cu prețuire,
Toni Berbece