Am aflat o întâmplare tare tristă. Într-un spital din România o doamnă care agoniza pe patul de moarte a cerut cu disperare o Biblie, însă asistentele i-au râs în față și au plecat nepăsătoare. Când s-au întors, pacienta își pusese capăt zilelor cu un furtun de la perfuzii. Disperarea ei in fata morții a fost atât de mare, iar păcatele și boala o apăsau atât de tare, încât nu a știut cum să își aline durerile, decât curmându-le mai repede într-un mod total greșit și înșelată de Diavol fiind. De ce nu a fost Hristos acolo să-i răspundă? Cu siguranță a avut nenumărate ocazii pe care le-a refuzat cu aroganță, era prea târziu pentru ea.
O altă doamnă îmi povestea că a suferit de boala aceasta respiratorie de “își dorește” să revină și a fost internată alături de o altă doamnă, care a si murit in cele din urmă, dar disperarea ei a fost așa de mare încât efectiv cerea ca bogatul din pilda Domnului pe cineva care să-i umezească buzele și nu venea nimeni, setea era permanentă, iar înainte de a-și da sufletul a țipat puternic cu ultimile forțe și încerca să se țină de pat spunând că nu vrea să plece, a apucat doar să mai spună că vede ca un foc sub patul ei care o trage acolo unde sete va fi mereu. Creștina noastră, care a fost martoră la așa grozăvie, a spus că deși era în aceeași suferință parcă cineva îi alina setea și o ajuta să respire când ii era mai greu. A ieșit din spital și se bucură și azi de viață.
Tu ești gata pentru întâlnirea cu veșnicia? De ar veni acea clipă crezi că vei avea pace? Îți spun clar că doar cei ce au investit în vesnicie și care s-au împăcat cu Hristos vor avea pace, restul vor fi disperați si vor simți locul unde se duc. Îmi răsună in minte acest verset: “Şi ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său (Matei 16:26)?” E un loc de pace dincolo, care nu se cumpără cu bani, ci doar cu credința în Hristos! L-ai asigurat?
Cu prețuire,
Toni Berbece