Skip to main content

“Aici nu intri că e Antonica!”

Tata a fost nu de mult foarte bolnav, noi, cei șase copii, împreună cu mama, ne-am rugat pentru el și i-am mai cerut Domnului zile sau cel puțin să nu i se ia înainte de vreme cele dăruite de sus. Rugându-mă pentru el am avut o viziune, am văzut cu un înger al morții, care se apropia de casa părinților mei, dar un alt înger foarte luminos i-a spus acelui sol al morții așa: “Aici nu intri pentru că este Antonica!”

Mama mea, sora Antonica cum o cunoaște toată comunitatea creștină din care face parte, este o femeie a rugăciunii care timp de 25 de ani în fiecare zi de la ora 8:00 la ora 9:00, indiferent dacă afară era viscol sau furtună, ea se ducea la Biserică să se roage împreuna cu alte câteva persoane. Noi copiii știm lucrul acesta bine pentru că în fiecare dimineața când ne trezeam, mama nu era acasă, ne lăsa mâncarea făcută , iar noi știam că mama vine acasă după ora 10:00, chiar 11:00. Intra pe ușă ca un sol al Domnului, cu fața strălucind de slava Domnului, aproape ca Moise, care a coborât de pe munte in urma întâlnirii cu Dumnezeu.

Mama ne-a învățat pe toți șase copii ai ei taina rugăciunii, niciunul nu ne-am îndepărtat de Dumnezeu, cu toții știm că cea mai puternică armă dată nouă oamenilor este rugăciunea în Numele lui Isus. Așa am ținut departe de noi păcatul, care nu ne-a biruit, am ținut departe ura, teama, neiertarea, invidia și tot ce e rău. Putem spune că avem familii sănătoase pentru că mama ne-a învățat să stăm lângă Hristos și să ne facem întotdeauna timp pentru Scriptură și rugăciune. Ferice de cei care Îl cunosc pe Domnul căci ei vor rămâne tari și vor face mari isprăvi!

Cu prețuire,

Toni Berbece