Author: toniberbece

Niciodată, dar niciodată lumea nu a fost mai aliniată în a se autodistruge ca acum. Se autodistruge prin viruși fabricați din dorința de a controla lumea si banii ei, se autodistruge prin lepădarea lui Dumnezeu si înălțarea unor pofte trupești ca propriul dumnezeu. Lăcomia de bani si de putere, lăcomia de pofte și de plăceri au ajuns la culme. Niciodată oamenii nu au alergat ca acum la acest potop de desfrâu. Zilele stricate din vremea lui Noe, la pachet cu nedreptatea din “Sodoma” sunt din nou aici, se “sparg ușile” Bisericilor cu “legi” care ne obligă să ne călcăm conștiința în picioare, să “scuipăm” Cruci și Biblii cu saliva de pe buzele lui Iuda, care și-a trădat Salvatorul. Ne vor copiii, ne vor femeile, ne vor trupurile să le “injecteze” cu păcatul lor.

Bisericile sunt pentru bătrâni și fanatici, iar “cluburile” sunt pline de “moraliști” burdușiți de boli venerice, care ne învață ce-i aceea iubire și curăție. Au bube la șezut ca filistenii care au nesocotit Chivotul lui Dumnezeu și ne învață pe noi ce-i aceea sănătatea. Biblia este considerată a fi pentru habotnici și “hateri”, iar cine-ți zice să-ți lași mintea și trupul schimonosite de demoni e “plin de iubire”. Preotul, pastorul, doctorul, părintele, profesorul vor fi dușmani, iar activiștii destrăbălării sexuale vor fi noii moraliști și noii “profeți” ai Diavolului vrednici de urmat.

Păcatul lumii va dezlănțui demonii adâncului. Dumnezeu va ridica acel capac de peste temnița lor. Cartea Apocalipsa ne spune că se vor deschide “fântânile adâncului” și că de acolo vor ieși “lăcustele” care vor “învenina” omenirea cu un venin al turbării, al nebuniei și al chinului. Veninul de distrugere al demonilor va avea putere doar asupra celor care au mâncat păcatul ca pe pâine, antidotul este în neprihănire, în Hristos. Din cauza păcatului Dumnezeu le va trimite oamenilor o lucrare de amăgire, ei vor lua tot ce le va servi Diavolul ca fiind bun. În timp ce Biserica va ști clar ce-i venin și ce nu.

Ești parte din Biserică sau din Templul Satanei? Grăbește-te, se aude scârțâitul ușii “corăbiei” care va ridica Biserica deasupra potopului de necaz care va veni pe pământ!

Cu prețuire pentru sfinți,
Toni Berbece

Au propus pe repede înainte o lege a educației sexuale, a fost respinsă, dar se pregătesc să o introducă fără votul politicienilor sau acceptul părinților. Mamona dictează, iar ai noștri pentru bani execută. De aceea a zis Hristos că nu poți să-L slujești pe El și pe dumnezeul banului în același timp, pentru că vine o zi în care ai de ales între ofertele financiare ale Diavolului și Hristos. Chiar citeam despre o vedetă care a refuzat 100.000 de euro pentru a face publicitate unui salon de videochat, aici e o ofertă a lui Mamona refuzată. La Referendum, multe vedete au acceptat ofertele financiare ale necuratului pentru a denigra familia.

Din păcate unii dintre politicienii noștri se lasă momiți de dumnezeul banului. Vedem ce presiuni pune “Bruxeles” pe Ungaria, că-i taie fondurile dacă nu renunță la legile prin care își protejează copiii de propaganda destrăbălării. Deci este evidentă bătălia dintre Mamona și Hristos, dintre Belial (demonul de necurăție) și Hristos. Pavel striga acum 2000 de ani: “Ce legătură poate fi între Belial și Hristos?” Deci ușurel ne îndreptăm spre o dictatură în care fiii lui Mamona și ai lui Belial vor scrâșni din dinți plini de ură contra creștinilor, pe care, culmea, îi vor acuza de ură pentru că vor predica puritatea, sănătatea și că își vor apăra în definitiv doar familiile lor.

Au dat pe repede înainte o lege a discriminării, nu de dragul celor cu adevărat discriminați în țara aceasta, ci pentru a nu mai putea spune noi creștinii nimic față de mizeriile lor ordinare, să nu le mai putem spune să ne lase copiii în pace, pentru că atunci vor sări ca fripți că-i “discriminăm”. Culmea discriminării va fi când cel care ne agresează copilul se va da agresat când îi vom spune să facă pași. Deja pe pagina Sindicatului Europol vedem o minciună grosolană a unei persoane care s-a dat drept agresată, deși nu a pățit nimic. Legea discriminării e pentru “vlăjganii” care vor vrea sa se dezbrace în vestiarele femeilor de față cu fetițele, cum s-a întâmplat într-un Spa din Los Angeles. Nebunia a început, ei se vor da agresați de acum încolo de faptul că nu le aprobăm mizeria, pe care vor vrea să ne-o bage pe gât cum făceau comuniștii cu reeducarea lor.

Să veghem și să ne rugăm pentru că Antihristul este aproape! Lepădarea de credință a început, iar Cerul ne așteaptă pe noi cei lepădați de lume.

Cu prețuire,
Toni Berbece

Am strâns gunoaie cu ochii noștri și ne-am așteptat să vedem Cerul. Am înghesuit înaintea ochilor nesătui tot felul de imagini de nimic sau stricate, n-am pus niciun frâu privirii ca Iov care a zis: “Făcusem un legământ cu ochii mei, și nu mi-aș fi oprit privirile asupra unei fecioare (Iov 31:1). Ne-am văzut liberi să privim în “occident”, am scăpat de la două posturi de televiziune și de două ore de emisie pe zi și am dat în internet nelimitat, ne-am așezat și copiii în fața ecranelor și “i-am tâmpit” de nici nu mai mănâncă săracii dacă n-au telefoanele, care să le dea “doza” de “drog” pentru creierele lor fragile. Nici când am văzut cât rău ne fac ecranele nu ne-am oprit. Ne-am lăsat “creierele” prăjite, nu mai citim o carte, nu mai facem sport, nu mai mergem la Biserică pentru că e meci, nu ne mai trezim că am stat până la 3 noaptea la seriale pe Netflix, nu ne mai plimbăm de mână cu soția/soțul, ci ne ținem de mână doar cu “socializarea” pe rețele, care au devenit dictaturi imorale.

Am strâns gunoaie cu mâinile noastre și am crezut că vom fi bogați. Am strâns fiare cu sigle de firmă pe ele, am strâns zdrențe pe care le mănâncă moliile și le decolorează detergenții, am strâns pietre și fiare și am crezut că vom trăi în paradis, dar suntem obosiți, bolnavi și stresați de datorii. Am devenit maniaci, nu avem liniște dacă nu schimbăm plasma, canapeaua, mobila de Bucătărie, dacă nu schimbăm mașina sau chiar partenerul cu unul nou. Alergăm după gunoaie pe care le considerăm comori, când Hristos a spus că singura comoară reală și care merită se adună nu pe pământ, ci în Cer, prin iubire, dărnicie, iertare și prin căutarea Împărăției Cerului.

Am strâns în suflete ură față de familie, față de Dumnezeu și față de credință. Am devenit pe nesimțite ca în zilele lui Noe, când oamenii nu mai construiau cărări spre Rai, ci doar punți cu sens unic spre Iad. Am devenit hulitori și pofticioși după stricăciuni ca în cetățile peste care a căzut pucioasă din Cer și așteptăm vremuri bune. Nu vor veni niciodată dacă nu ne întoarcem la Dumnezeu cu toată inima, cum au făcut ninivenii de au pus și vitele să postească.

Cu prețuire,
Toni Berbece