Author: toniberbece

Domnule Barna, precauția părinților față de o lege a educației sexuale nu este din Evul Mediu, ci este din cugetul lor insuflat de Dumnezeu încă de la creație. Părinții aceia iresponsabili despre care vorbiți ei v-ar da acceptul să faceți ce vreți cu copiii lor, părinții aceia care își lasă copiii de izbeliște chiar v-ar implora să puneți niște “dependenți de pornografie” să le educe sexual copiii, însă cei care vi se opun chiar au grijă de copiii lor. Nu toți românii au copii de 14 ani care și-au început viata sexuală, nu toți părinții au fete de 14 ani care au la activ avorturi. Poate credeți sau aveți impresia că sunteți politician într-o țară plină de “depravați” care-și abandonează copiii în mizerie, însă mai sunt părinți responsabili si chiar mulți.

Mai sunt în țara aceasta milioane de români care știu să-și avertizeze copiii de pericolele pornografiei, de pericolele unei relații sexuale precoce, de pericolele masturbării. Mai sunt părinți în această națiune care se roagă cu copiii lor, iar în acele seri de rugăciuni și stare de vorbă fac si “educație sexuală” cerându-le copiiilor să stea departe cu ochii de spurcăciuni. Aceasta este educația sexuală care le trebuie, anume să fie avertizați că pericolul de moarte este în a te scăpa în “informații” și practici nepermise la o anumită vârstă.

Domnule Barna, nu știu dacă conștientizați că v-ați pierdut total credibilitatea ca politician si ca partid în ceea ce privește moralitatea și buna intenție față de copiii noștri. Atâta timp cât fluturați steaguri colorate, un român cu frică de Dumnezeu și credință în suflet nu și-ar lăsa copilul pe mâna voastră nici dacă l-ați arde pe rug. De fapt insistența cu care ne “poftiți” copiii pentru propaganda sexuală ne dă de bănuit, iar doctrina voastră e pe față “anti”, “anti” tot ce noi românii iubim, anume credință și familie (cum o știm noi din Biblie). Nu puteți cu aceeași gură să promovați “libertinajul sexual” într-o “lună a mândriei” și în același timp să ne convingeți că aveți o educație pură pentru copiii noștri. Suntem sătui de “lupii moraliști” ai occidentului care pe o parte promovează derapaje sexuale, care aduc SIDA, iar apoi strâng bani pentru a lupta contra ei.

Iar gravitatea de a insinua că nu trebuie să fim consulați cu privire la lecțiile sexuale predate copiilor noștri este un atac direct la demnitatea și dreptul unui părinte de a-și proteja moral copilul. Așadar, nu părinții aceștia cu “mentalitate de Evul Mediu” sunt de vină, ci dubla voastră măsură, iar Apostolul Iacov ne spune: “Oare din aceeaşi gură de izvor curge şi apă dulce şi apă amară? Fraţii mei, poate un smochin să facă măsline sau o viţă-de-vie să facă smochine? Nici izvorul de apă sărată nu poate da apă dulce (Iacov 3:11-12.” Noi credem că nu puteți avea intenții bune cât timp susțineți și cealaltă parte. Îmbrățișați puritatea si vă vom urma, până atunci vă spunem “pas”.

Cu prețuire pentru părinții responsabili,
Toni Berbece

A-i ține pe părinți la gard fără dreptul de a-și vedea copiii premiați datorită muncii lor, a le interzice părinților să-și vadă truda încununată este cea mai mare nedreptate si “prostie” văzută în ultimul timp. Oricum părinții aceia stau înghesuiți unul lângă altul la gard si nu pentru că sunt neprecauți, ci pentru că au înțeles că totul e un “circ mondial” în care actorul principal a fost “fabricat în laborator”.

Dacă noi ca popor nu mai avem demnitatea de a-i cinsti pe părinții, care au plâns sute de nopți la căpătâiul copiilor bolnavi, care au muncit mii de zile cu sudoare si stres pentru a le plăti hainele, caietele, ghiozdanele, penarele și toate fondurile clasei posibile, atunci pentru cine mai avem respect? Lăsați părinții sa-și vadă rodul suferințelor și al pasiunii lor în ziua pentru care au trudit si nu mai dați voi interdicții fără inimă pe motiv că ne protejați. Lăsați-ne să ne protejăm singuri, încetați cu joaca aceasta de a “părinții” care le interziceți adevăraților părinți drepturi.

Cu respect pentru părinții de pe la gardurile școlilor,
Toni Berbece

A vuit o știre că o Biserică Baptistă veche din Oradea va fi dărâmată pentru a face loc unui bloc, iar știrea seamănă cu una venită din Germania acum câțiva ani cum că o altă Biserică a fost dărâmată pentru a facilita exploatarea unui minereu. Însă știrile acestea pentru mine nu sunt o tragedie, pentru că Biserica nu-i o clădire. Hristos nu a zis mergeți și faceți clădiri peste tot că pe acelea le voi lua la Cer, n-a spus despre clădiri că sunt Mireasa Lui, ci noi suntem pietrele vii din care este alcătuită Biserica Lui. Deși avem nevoie de clădiri si e bine că le facem nu ele sunt Biserica.

Biserica Lui n-are pereții nici albi si nici pictați cu icoane, Biserica Lui nu e nici de lemn si nici de beton, Biserica Lui nu e nici cu clopot nici fără clopot, Biserica Lui nu e nici cu turle de aur si nici cu acoperiș drept, Biserica lui nu e nici cu stâlpi mari de marmură și nici cu fațade de sticlă, ci Biserica Lui este acea Biserică pe care El o iubește până la sfârșit, pentru care si-a dat viața și pe care o păstrează fără pată si fără zbârcitură până la sfârșit pentru a o prezenta înaintea Tatălui.

Problema e că ne-a fost ușor să transferăm statutul de Biserică asupra unei clădiri, să-i zicem lui Hristos: “Uite-ți Biserica!” Iar noi să facem ce vrem cu trupurile noastre despre care Biblia a zis că pot fi Temple ale Duhului Sfânt. Nu dragilor, Biserica este cea care nu curvește, care nu bea si fumează, Biserica este cea care iartă și nu drăcuie la nervi sau de plăcere, Biserica este cea care merge si poartă slava si chipul lui Hristos peste tot. Am fi scăpat ușor dacă Biserica ar fi fost o clădire, dar Hristos nu va judeca pietrele, ci pe noi. Clădirile se invechesc si sunt dărâmate, dar faptele trupurilor noastre sunt înregistrate și vor fi aduse la Judecată!

Tu poți fi Biserica lui Hristos sau Cârciuma Diavolului, Templul Duhului Sfânt sau Templul Satanei. Alege pentru că linie de mijloc nu există!

Cu prețuire,
Toni Berbece