Dragi medici, sunt vremuri in care trebuie să vă smeriți și să-I cereți lui Dumnezeu înțelepciune și pricepere în tratarea acestei boli. Auzim de peste tot că o doză nepotrivită de oxigen poate băga un om în comă, de aceea, cum doctorul Dănăilă spunea că intră în creierul fiecărui om pe care îl operează doar de mână cu Dumnezeu, așa și voi să nu administrați nicio perfuzie fără rugăciune. Cel ce ne-a creat corpurile știe orice tratament și vi-l poate insufla, cum i-a insuflat lui Mendeleev Tabelul Periodic.
Dragi politicieni, este vremea să vă smeriți și să recunoașteți că nu aveți soluții. Este vremea să lăsați certurile de partide, să lăsați vrajba, să scoateți dintre voi mândria, lăcomia și nedreptatea, să vă dați mână cu mână, să vă plecați capetele in rugăciune și să-I cereți lui Dumnezeu înțelepciune.
Biblia ne spune că cel mândru piere, iar cel smerit este înălțat. Tot Scriptura ne spune că cel lacom își distruge propria casă și că cel care-L neagă pe Dumnezeu și principiile Lui sfinte, ajunge nebun. De aceea smeriți-vă și Dumnezeu vă va da înțelepciunea lui Daniel, cel mai mare consilier a patru regi care au condus lumea.
Dragi oameni, este vremea să ne pocăim, iar pocăința nu e o rușine, ci o cinste. Nu va dispărea acest virus, care ne ia aerul până nu ne întoarcem cu fața spre Dumnezeul care ne-a dăruit plămânii. Este vremea să stingem televizoarele și telefoanele și să ne plecăm pe genunchi cu întreaga familie. Este vremea să închidem lucrurile care ne-au spurcat ochii și să ne uităm in Scriptură, este vremea să nu ne mai dăm trupurile păcatului pentru a obține protecția lui Dumnezeu, care poate poruncii molemei să se retragă.
Ne-ați “furat” mai întâi liniștea, ne-ați speriat că vine un virus din China care-i așa de periculos de cad oamenii din picioare pe străzi în convulsii din cauza stopului cardio respirator. Ne-ați speriat cu filmulețe în care familii întregi erau “sudate” în casă să nu poată ieși pentru a-i infecta și pe alții, am văzut filmulețe cum erau găsiți toți membrii unei familii morți unii peste alții, în realitate nu vezi așa ceva nici la incidența de 10 la 1000. Am așteptat deja învinși de teama că acest virus ne va “curăța” și pe noi. Am tremurat trei luni, iar unii dintre noi și-au luat gropi în cimitir, și-au luat sicrie și și-au scris testamente. În realitate gropile acelea îi vor vedea peste încă vreo 20 de ani. Ne-ați “furat” așadar, liniștea prin emisiuni “sponsorizate” chiar de guvern, prin care să ne spuneți indirect ce slabi suntem în fața acestui virus. Ne anuntați că nici paracetamol nu putem lua, iar azi cu paracetamol începem tratamentul. Cine răspunde pentru teroarea împrăștiată?
Ne-ați “furat” apoi familiile și prietenii, ne-ați izolat unii de alții de nu-și mai primeau părinții propriii copii de teama virusului, apoi nici copiii nu-și mai vizitau părinții din simțul moral de a nu-i omorî. În realitate părinții noștri aveau de fapt nevoie de noi, ce-i îmbolnăvește cel mai tare este lipsa noastră, lipsa nepoților, lipsa râsetului de copil care pe ei îi întinerește. Le-am trimis bani pe card sau mâncare prin curier, crezând că le facem bine, uitând că în fața bolii cel mai bun medicament este iubirea și căldura unui zâmbet, unei mâini întinse și unei vorbe calde spuse de aproape. Iar pe puținii care au murit dintre părinții sau prietenii noștri “i-ați lăsat” să moară singuri, ne mângâiați pe creștet sau îngropați doar cu popa/pastorul, trecuți doar prin fata curții într-o mașină în viteză spre cimitir. Azi ne-am mai calmat și ne-am dat seama că morții de Covid nu-s ca morții de la Cernobîl, pe care-i îngropau în plumb și beton.
Ne-ați “furat” timpul, ne tot strângeți timpul de “existență”, gândiți-vă doar că un oraș de 3,5 milioane de locuitori se va înghesui în supermaketuri și piețe pentru a-și lua cele necesare până în ora 18:00, vor fi mai aglomerate toate, ca apoi să ne ducem să se “incubeze” bine ce am luat de prin supermaketuri și din cozile formate în disperarea de a nu ne opri domnii polițiștii la intrarea în localitățile noastre. Ne speriați cu girofaruri și cu polițiști în mijlocul străzii, care ne trag pe dreapta ca într-o ruletă rusească, ni se zbat inimile ca la păsările din cușca din care stăpânul mai ia câte o găină la tăiat. Copiii ni-i școlim aproape singurei, că nici școală nu prea mai fac.
Domnilor, vedem că situația uneori este cam trasă de păr, cu spaimă amplificată și cu cei vii condamnați la teroare și la o “moarte prin frică”. Lăsați-ne “să murim” în liniște, lăsați-ne să trăim liberi și responsabil, protejându-ne și imunizându-ne singuri sau prin medicamentele puse la dispoziție. Nu ne mai speriați, nu ne mai îngrămădiți prin magazine prin reducerea timpului de cumpărare, nu ne mai “furați” slujbele de la Biserică, sunt mii de Biserici care au slujbe săptămânale de la 18:00/19:00 la 20:00/21:00, iar voi le-ați anulat, nu ne mai trageți în “bâlbele” voastre politico-medicale. Lăsați-ne să ne trăim viețile, că oricum cu o moarte suntem datori cu toții. Nu au distrus omenirea marile ciume, nu ne va distruge nici “pneumonia” asta care se vindecă în 90% dintre cazuri.
Când poftiți nevasta aproapelui, care stă liniștit lângă voi, când i-o furați pentru pofta voastră neastâmpărată și stricată și numiți asta iubire sunteți doar niște mesageri ai durerii și suferinței, lăsând inimi frânte și copii fără mame. Când poftiți trupul aproapelui și-l folosiți doar pentru o plăcere animalică, abandonând persoana aceea mai apoi cu inima frântă de durere și numiți asta iubire, sunteți doar niște distrugători de vieți. Nu mai confundați pofta voastră stricată cu iubirea.
Iubire este când iei o femeie pe viață ca soție și stai lângă ea indiferent de ce vine peste voi. O iubești chiar dacă corpul ei nu mai “corespunde” standardelor de promovare a femeii ca o marfă prin reclame și filme. O iubești nebunește și o tratezi ca pe o regină chiar dacă a luat kilograme în plus de la sarcini și a făcut vergeturi pentru a-ți oferi cel mai frumos dar, copiii voștri.
Iubire este când pentru tine există un singur bărbat pe lumea asta, chiar dacă în jurul tău sunt toți “rechinii” vânători de femei ușuratice și toți “romanticii” care dau flori și spun cuvinte frumoase doar pentru a mai prosti o femeie pentru poftele lor stricate. Iubire este când stai lângă bărbatul tău, tratându-L și respectându-L ca pe preotul casei tale, ca pe Hristos.
Nu mai numiți aventurile de o noapte iubire, nu mai numiți relațiile stricate ca fiind iubire, Biblia ne spune că iubirea e mai tare decât moartea, iar cine nu știe să iubească până la moarte nu iubește ca Hristos, ci trăiește animalic pentru trup, ignorând frumusețea sufletească.
Priviți această poza, este despre un bărbat a cărui soție suferă de pierderea memoriei, uneori nu-l mai recunoaște, dar bărbatul aceasta a rămas lângă ea și o îngrijește, iar ea, chiar și atunci când nu știe cine e bărbatul de lângă, totuși simte pace și protecție în jurul lui și se ghemuiește la pieptul său. Aceasta este iubire, iubirea care iubește curat până la sfârșit!
