Author: toniberbece

Voi vedeți cum deja inclusiv unii “creștini” ne văd ciudați pe noi cei care vedem Biblia ca fiind ceva real, că ce spune este adevărat și că ce nu e împlinit se va împlini? Văd clar cum totul e un test, nu știu dacă neapărat unul conștient, dar lumea se îndreaptă mai încet sau mai repede spre ceea ce Biblia a prevestit. Să fii mort spiritual să nu asociezi cel puțin simbolic ce se întâmplă în lume cu prevestirile Scripturii. La început e clar că va fi ceva “necesar” și “inofensiv”. La început ne vor folosi toate, la o pandemie, la simplificarea plăților, la simplificarea dezvăluirii identității, apoi se va ajunge acolo unde trebuie, la control total (Dicatatura Antihristului). Biblia ne-a anunțat că lumea se va separa curând în două, o parte va dispărea subit, iar cealaltă va rămâne pentru ceea ce a ales, o destrăbălare totală care va sfârși cu șapte urgii revărsate pe pământ (citiți Apocalipsa măcar pentru informare)

Văd creștini care zic: “Sunteți penibili, nu se va întămpla nimic!”; “Sunteți paranoici!”; “Ați picat și voi în isteria apocaliptică!”; Dar oare cum se vor întâmpla toate, nu așa pe nesimțite? Nu sub un motiv “bine întemeiat”? Nu spre “binele nostru”? Nu când se va zice “Pace și liniște!” (1 Tes. 5:3) Oare cum a mințit-o Satan pe Eva? I-a zis că va pierde Edenul, că va naște cu dureri, că-i vor muri unii copii înaintea ei, că totul se va transforma în chin și jale? Nu, ci i-a spus că-i oferă o lume mai bună, că Dumnezeu e sărac și rău voitor (mai noi ni se spune că a crede în el este echivalentul prostiei). Aceeași placă o vom auzi și la sfârșitul lumii. Lupul ne va conduce spre “pășune” până vom realiza că e de fapt abator.

Zic să ne rugăm, ce va trebui să se întâmple se va întâmpla, chiar dacă nu acum, ci după 100 de ani sau câți or fi, dar ce mă îngrjiorează cel mai tare sunt creștinii care nu pot vedea lucrurile întâmplându-se și nu mai cred nici ei că se vor întâmpla. Cine are Duhul va simți, va ști, va vedea și cât i se va permite va lupta, în rest așteptăm Răpirea (care zgârie la urechi pe mulți cum zgâria pe ochi corabia lui Noe înainte de potop, iar baza biblică pentru aceasta o găsiți în 1 Tesaloniceni 4:16-18).

Cu prețuire,

Toni Berbece

Ministrul Culturii împreună cu Vicepremierul țin discursuri laudative după un spectacol grotesc, în care un tip își arată lenjeria intimă de sub o rochie, pe care o flutură precum o domnișoară dezinhibată, tip care dorește ca simbolul unei credințe din România să cadă.

USR Tineret ne anunță că ține conferințe pentru a ne “educa tineretul”, învățându-i că “tulburările” de ordin sexual, anomaliile și depravarea, care aduc de obicei depresie și boală, fac parte din ideologia și doctrina partidului.

Primesc un articol scris pe site-ul Digi24 în care ni se spune cât de armonios și cât de cool este să ai un băiețel care vrea să fie fetiță, că odată ce accepți acest lucru totul se rezolva. Fără a se mai povesti tulburarea prin care mintea acestui copil trece și despre chinul ascunderii identității primite de la Dumnezeu.

Colac peste pupăză, văd pe stradă un mare panou de publicitate în care ni se spune din partea unei bătrânele cât de cool e de data aceasta ca relațiile sexuale să fie diverse (cumva ascultați de la bătrâni că știu ce zic). Ați ajuns să vă folosiți și de imaginea bătrânilor, asociată de obicei cu înțelepciunea, pentru a vă face o reclamă tulburătoare?

Ce-i asta? Oare nu o agresivitate față de ochii, mintea și credința noastră? De ce trebuie să ne băgați pe gât sau să ne scoateți ochii cu ceea ce ar trebui să rămână în dormitorul fiecăruia? De când expunem atât de agresiv actul sexual? De când a devenit “credință”, “ideologie”, “doctrină”, chiar linie de partid plăcerea sexuală denaturată? De când ne agresați în halul acesta prin toate mijloacele posibile? Ce vă mână? Cei care ne-au avertizat că dându-vă un deget ne veți lua nu doar toată mâna, ci liniștea cu totul, au avut dreptate. În numele sfânt al lui Dumnezeu, potoliți-vă! Nu ne mai fluturați obsesiile voastre sexuale. În lipsa unui crez curat ați ajuns pradă unui crez depravat!

Cu maximă dezaprobare pentru pervertirea impusă,

Toni Berbece

Pe unde să o iau, prin drepta sau prin stânga?

Unchiul soției mele a murit de ciroză hepatică. Înainte să își dea duhul l-a întrebat pe socrul meu: “Pe unde să o iau, prin stânga sau prin dreapta!” Socrul meu i-a zis să o ia prin dreapta, după care muribundul a zis că a venit cineva să-l ia și s-a pus să înjure zdravăn. Era clar că cine venise nu-i era pe plac. Era și mai clar că nu mai avea timp să aleagă calea. Astfel de experiențe există cu milioanele, Dumnezeu dă indicii oamenilor despre lumea de dincolo, dar cine pricepe?

Zilele acestea a murit un tânăr aproape de vârsta mea, a murit de supradoză, era un tânăr pe care l-am cunoscut în Biserică. Era căsătorit, el și soția lui păreau familia perfectă, erau nelipsiți de la Biserică și vesteau cu putere Cuvântul Domnului. Ea era tare implicată în lucrarea socială, ajuta mulți săraci. Dar au slăbit pe cale, au început împreună să frecventeze anturaje stricate. Au devenit pasionați de cluburi, au început cu alcoolul, apoi cu preacurvia (se învoiau să se înșele unul pe altul), au divorțat și au picat de tot în mizeria lumii. Sloganul lor era “Carpe Diem”. Înainte de supradoză, tânărul acesta a fost chinuit de o depresie cruntă. Ce i-a oferit Satana și ce-i lipsea lângă Dumnezeu?

Omule, oricine ai fi, există Dumnezeu, există și Satana, există Rai, dar există și iad, există două căi și există două porți. Tu pe care vei intra? Cine te va lua pe tine din lumea aceasta? În fața morții nu mai există decât groaza întâlnirii cu dumnezeul lumii acesteia pe care l-ai slujit prin păcat, sau bucuria întâlnirii cu Dumnezeul dragostei pe care L-ai slujit prin neprihănire.

Alege!

Cu prețuire,

Toni Berbece