Author: toniberbece

Dezastrul nu a început când te-a jignit, când v-ați certat, când te-a lovit, când a plecat de acasă trântind ușa, ci când ați sărit peste rugăciune.

Dezastrul nu a început când ai descoperit că te-a înșelat, când a început să consume pornografie, să te ignore și să se poarte cu tine ca și cu o roabă, dezastrul a început când ați sărit peste timpul vostru de rugăciune, de citit din Scriptură și de comunicare.

Dezastrul în familie începe prin ignorarea lui Dumnezeu. Cel mai spiritual lucru pe care-l poate face un bărbat este să-și ia soția și copilașii de mână și să-i aducă la rugăciune înaintea lui Dumnezeu. Pentru că acolo unde nu-i frică (reverență) față de Dumnezeu nu-i frică nici de om, nici de a distruge o ființă umană atât de plăpândă.

Distrugerea prin faliment, boală, răzvrătirea copiilor, prin ură, neiertare și altele a început cu mult timp în urmă când arma rugăciunii a fost atârnată în cui, iar scutul credinței făcut surcele și pus pe foc pentru a încălzi trupurile pentru alte activități necurate sau nesemnificative.

Distrugerea celor din jur pleacă practic din distrugerea relație cu Stăpânul, distrugerea conștiinței, care ne spune că vine o judecată pentru toate. Iar această conștiință este ținută vie prin rugăciune, rugăciunea este dovada că se vrea păstrată această ordine, Dumnezeul iubirii deasupra, iar noi plini de respect și iubire supuși Lui în totul.

Rugați-vă neîncetat, acesta este arma prin care se învinge răul!

Cu prețuire,

Toni Berbece

Un prieten care a fost lăsat de nevastă dupa 20 de ani de căsătorie, pentru că ea l-a regăsit “la întâmplare” pe Facebook pe iubitul din liceu, îmi spune în fiecare dimineață “Bună dimineața, Toni!” Atât, și-și continuă ziua. Pentru că nu mai are cui să-i spună acasă acest salut îmi dă mie mesaj. Nevoia de a împărtăși, de a iubi, de a schimba măcar 3 cuvinte e acolo și trebuie să o satisfacă.

O bătrânică mi-a dat toată adolescența mea, duminică de dumincă, câte 20 de lei, pentru că nepoții ei erau departe și dorea să dăruiască cuiva din bănuții ei. M-a ales pe mine ca un fel de nepot. Pentru că nevoia ei de a iubi și de a dărui era acolo și trebuia satisfăcută.

Un domn care și-a pierdut copilul într-un accident m-a întrebat dacă doresc să fiu eu copilul lui pierdut, de atunci mă consideră ca un fiu și se poartă cu mine providențial ca un tată, pentru că nevoia de a iubi și de a fi tată e acolo în el și trebuie satifăcută.

Când eram singur, când nu o găsisem încă pe Gabriela, visam la o fată nu pentru că voiam să fiu eu răsfățat și desmierdat, ci pentru că aveam nevoie de cineva ca să-i dăruiesc flori, să-i fac zilnic complimente, practic să-mi descarc toată iubirea asupra ei. Asta mă face fericit și azi, iar ce primesc înapoi este extra bonus.

Cea mai mare nevoie a noastră nu e de a fi iubiți, ci de a iubi. Iar când Cristos ne-a spus ca poruncă să ne iubim aproapele ca pe noi înșine ne-a dat de fapt rețeta fericirii. Aplică azi, mâine și mereu această rețetă a fericirii și vei fi din Dumnezeu, vei fi ca Isus, vei fi fericit și nu vei duce lipsă de iubire.

Cu prețuire,

Toni Berbece

Azi am fost în Călărași cu ceea ce voi ați dăruit. Am strâns cât să încapă în vreo 5 mașini (unele destul de încăpătoare) și am pornit spre cea mai săracă zonă din Călărași. Ce am întâlnit acolo ne-a șocat. Deși am avut zeci de pungi cu alimente și zeci de cutii cu haine, pampersi și altele, parcă a fost doar o picătură de apă peste un deșert fierbinte. Sărăcia și nevoile lor ne-au ambiționat să strângem și mai multe pentru data viitoare.

Nu sunt oameni puturoși sau răi, sunt efectiv prea săraci să iasă din această situație cu propriile forțe. De exemplu am întâlnit o mamă cu doi copii care a fost abandonată de soț, iar ea avea o sondă la rinichi. În aceste condiții adună peturi și cutii de aluminiu ca să le vândă pentru o brumă de bani. O altă doamnă cu vreo 11 copii ne spunea că în garsoniera ei de la parter șobolanii și-au făcut gaură și au acces chiar în casă, ne povestea că o șapă și o amenajare completă a garsonierei le-ar prinde bine. O altă familie avea 12 și-l aștepta pe al 13-lea ce i-am dăruit i-a înseninat așteptarea nașterii.

Unii sunt efectiv la limita supraviețuirii. Aurel Stoian, Elisei Dragu și alți oameni minunați se ocupă de ei și au deschis un centru chiar acolo în mijlocul blocurilor năpădite de sărăcie. Ce fac ei este un miracol zilnic. Au salvat zeci de copii din ghearele drogurilor, ale prostituției și ale altor nenorociri. Ei sunt lumina lui Cristos din acel cartier. Le-am promis că-i vom vizita lunar și că îi vom ajuta cu tot ceea ce strângem pentru a stinge din sărăcia pe care ei o întâlnesc zilnic.

Cel mai minunat a fost că i-am și colindat pe acești oameni, am întâlnit și oameni bolnavi zăcând la pat pentru care ne-am rugat și i-am înseninat cu speranță din Cristos. Apoi cu unii dintre ei ne-am întâlnit la slujba de la Biserica unde câteva minute le-am vorbit despre Cristos, care nu se uită la culoare, statut social și la condiția materială, ci ne vrea pe toți Acasă, unde nu vor mai fi lacrimi, sărăcie, mizerie, înghesuială și nenorocire.

Așadar, continuați să dăruiți pentru că cel puțin 750 de copii și părinții lor ne așteaptă în zona aceasta din Călărași. Urmează să cucerim alte zone pline de oameni în nevoi. Dumnezeu să vă răsplătească!

Cu prețuire,

Toni Berbece

RO08INGB0000999906461937

Asociatia Centrul Crestin Profides

C.I.F. 36766530

Codul BIC/SWIFT: INGBROBU