Skip to main content

Să nu te duci în locurile pe unde trece îngerul morții frecvent

Am vizitat acum câțiva ani doi adolescenți care erau să moară arși de vii într-un club unde nu aveau ce căuta la ora la care a pornit incendiu și la nicio altă oră de altfel. Am vorbit cu mama unuia dintre ei care îmi spunea că s-a lăsat influențată de rugămințile stăruitoare ale adolescentului, însă regretul ei era enorm. Cu siguranță ar fi avut moartea propriului fiu pe conștiință dacă tragedia s-ar fi întâmplat. A promis înaintea lui Dumnezeu că va fi mai autoritară cu el.

Un alt tânăr imediat după ce s-a căsătorit a început să-și înșele nevasta și să bea mult cu băieții. Într-o seară pe când soția lui gravidă îl aștepta acasă el s-a dus la bar, a băut tot ce avea și când a ieșit din bar s-a dezechilibrat și s-a dus direct în șosea pe unde trecea o motocicletă, care l-a târât 50 de metri. I-a rupt coloana, iar azi e paralizat.

În Biblie am citit clar cum evreilor li s-a interzis să iasă noaptea afară din casele lor atunci când Nimicitorul va trece pe la casele egiptenilor (Exod 12:22). Când noi vizităm “casele de petreceri ale egiptenilor” sunt șanse foarte mari să ne întâlnim cu Nimicitorul, care a ieșit să judece păcatul și pe păcătos împreună cu el. Orice evreu a fost găsit într-o casă egipteană a fost ucis pe loc, pentru că sunt momente și locuri în care delimitarea creștinilor de necreștini trebuie să fie evidentă.

Am un prieten care s-a îndepărtat de Dumnezeu și s-a reîntors acasă ca fiul risipitor, dar nu din cauza mirosului urât de la porci și nici din cauza sărăciei, ci din cauza faptului că a fost otrăvit într-un club pe “simplul motiv” că era figurant și mult mai interesant pentru femei decât cei care au recurs la această mișelie. A fost în comă și s-a refăcut miraculos. A învățat o lecție și niciodată nu a mai călcat într-un club, pentru că șansele să te întâlnești cu Nimicitorul acolo sunt mari.

Pe mulți ne prinde moartea, dar depinde unde și în ce stare era sufletul nostru. Și cei neprihăniți mor de timpuriu uneori, însă moartea lor e plăcută Domnului, pentru că au murit în ascultare de El, destinația lor e sigură. Dar dacă mori când mai torni un păhărel, când mai tragi un fum de țigară, când mai tragi o doză sau o linie, când ești în pat cu amanta, sau când urli din toți plămânii că ai o listă de păcate și vei trece prin toate, atunci unde te duci?

Alege să rămâi lângă Dumnezeu!

De ce să nu te căsătorești cu un/o necredincios/necredincioasă

Când pentru tine credincioșia și fidelitatea sunt dumnezeiești, pentru el acestea sunt slăbiciuni, înșelarea fiind arta de a-ți ascunde infidelitățile și de a profita de alții la maxim.

Când pentru tine a binecuvânta e divin, iar a-l face pe aproapele tău prost sau nebun înseamnă a-l ucide din interior spre exterior, pentru el/ea a te drăcui și a te înjosi este modul în care își descarcă mânia și își aruncă gunoaiele în viața ta.

Când pentru tine a te ruga este o necesitate, ceva de o importanță colosală pentru liniștea și bucuria familie tale, pentru el/ea un meci sau o telenovelă sunt cele mai profunde lucruri pe care le poate face. Când tu vei iubi să petreci timp cu Dumnezeu el/ea va disprețui cu toată ființa acel moment, se va bucura de un extra serial sau de un meci intrat în prelungiri mai mult decât orice.

Când tu vei avea pace în necaz pentru că Îl ai pe Dumnezeu cu tine, el/ea va dispera și îți va tulbura casa, te va necăji și va cârti constant pentru orice lipsă, pentru orice boală și pentru orice furtună.

Când tu vei vrea la Biserică, el/ea va vrea la grătar, la încă un chef, la încă o nuntă unde beția e sport de bază, unde s-o vadă din nou pe aventura lui nr. X, va vrea la încă un timp închinat lui Belial (zeul nimicului).

Toată această amărăciune va spulbera orice strop de iubire carnală, ochii lui/ei, părul lui/ei, alintul lui/ei, toate acestea vor dispărea ca un abur și vei rămâne cu ceea ce este dincolo de ele, cu caracterul și lipsa moralității lui care sunt mai urâte decât moartea.

Așadar, dacă tu crezi că poți avea pace cu un/o necredincios/necredincioasă mai bine mergi 1 km cu niște pantofi cu un număr mai mic, amflifică durerea simțită de 1000 de ori și apoi gândește-te că atât de incofortabilă va fi viața ta alături de un astfel de partener.

P.S. Aveți grijă la necredincioșii de prin Biserici, aceștia sunt cei mai periculoși. Sunt de două ori morți!

Bătut până la sânge în numele “Sfintei Cruci”

Un preot din Dorohoi a bătut un băiețel creștin “de orientare” penticostală pentru că nu și-a făcut semnul crucii, așa cum ortodocșii îl fac. Aș vrea să fim foarte bine înțeleși, penticostalii, baptiștii sau orice altă denominațiune nu fac semnul crucii specific ortodox pentru că nu vor să se asocieze cu anumite doctrine nebiblice ale acestora (cum ar fi moaștele), ci nu pentru că disprețuiesc crucea. La urma urmei Crucea este cea prin care toți cei care credem suntem mântuiți.

Hristos nu ne-a lăsat nicăieri obiceiul de a face semnul crucii, El ne-a lăsat botezul la maturitate, ne-a lăsat împărtășirea cu pâinea și vinul care simbolizează trupul și sângele Său, însă nicăieri nu ne-a zis să ne facem cruce. Nu e ceva greșit să-ți faci semnul crucii, nu am cum să vă arăt că și eu știu să-l fac și l-am făcut de multe ori pentru a le arăta altora că nu am alergie la el ca vampirii la usturoi. Însă să-i faci pe toți păgâni că nu fac semnul crucii ca tine e habotnicie și semn clar că ești stăpânit de ură.

Am făcut și eu religie la școală deși puteam să refuz, însă am făcut-o cu un profesor ortodox, deși sunt de altă orientare creștină. Așadar, nu am fost niciodată un segregaționist. Dar niciodată nu am fost înjosit pentru că la sfârșitul rugăciunii nu-mi făceam cruce. Ba din contră toate discuțiile de la ora de religie se purtau între mine și Domnul profesor pentru că eram singurul din clasă care cunoșteam Biblia, iar la liceu profesorul îmi cerea referate doar mie pentru că-i plăcea cum analizez pasaje din Scriptură.

Dar să aud azi că un preot profesor de religie a rupt urechea unui copilaș și l-a și dat cu capul de perete cum ziceau colegii, iar apoi să-l lase să plece sângerând acasă nu mai e creștinism, ci un comportament demonic. Violența în numele Crucii a fost mereu o ipocrizie demnă de Iuda sau de Izabela. Satana a căutat mereu să hulească credința creștină punând în spatele ei violențe făcute de oameni religioși, care nu aveau nicio treabă cu Hristos. La fel face și azi!