Author: toniberbece

Am rămas șocat cât de mulți oameni au fost pe Insula de pe Lacul Morii la sărbătoarea de Halloween si dacă le zici că ei sunt adepții unei religii a morții, a vrăjitoriei si a spiritismului sunt în stare sa te linșeze. Toți se dau atei, agonistici sau chiar creștini, însă de fapt sărbătoresc demonismele acestea, care în nici 5 ani au prins rădăcini în România mai ceva ca orice alta religie. Mă uitam la vecinii mei care si-au pus pe case fantome, vrăjitoare, scheleți si trupuri sfârtecate, însă aceștia când încep să dea de diavolul la propriu rup ușile mănăstirilor si ale Bisericilor să cheme preoți/pastori să le sfințească casele.

Anual sunt chemat de zeci de familii sa le sfințesc casele pentru că aud zgomote, aud voci, li se deschid ușile, copiii sunt terorizați de coșmaruri si chiar se trezesc urlând. Cineva a venit la mine disperat că la etajul 9 îi apare mereu un chip la geam, chip care se holbează la cei din casă. Demonii sunt reali, iar când sunt invitați vin cu plăcere. Să nu uitam că tragedia de la Colectiv a avut loc tot într-o sărbătoare de Halloween, când duhul morții a fost invocat chiar prin cântece care chemau moarte până când chiar a venit, din păcate si ne-a îndoliat pe toți. Ca pastor, nu pot crede în coincidențe, pentru că Biblia ne avertizează că ce chemăm aceea vine.

Însă nu doar Halloween-ul e problema in România, ci vedem cum un jurnalist aparent ateu, încearcă să convingă liderul unei Biserici importante că Moaștele nu sunt deloc creștinești, nu se găsesc în Scriptură, ci sunt chiar o jignire față de Hristos, a Cărui unică moarte ne vindecă si ne salvează prin credință. Cum s-a ajuns aici? Cum a ajuns creștinismul în halul acesta de “ereticizat” si ne mai miram de ce prinde Halloweenul? Cum să ajungă un jurnalist ateu să îi învețe pe preoți si chiar pe înalții lideri Scripturile? România este prizoniera morții, demonismului si vrăjitoriei. Mă rog să fie eliberată, mă rog ca Biblia să fie citită si trăită si nimic mai mult. Căci Apostolul Pavel a zis: “Căci n-am avut de gând să știu între voi altceva decât pe Isus Hristos, și pe El răstignit” (1 Corinteni 2:2).

Cu prețuire pentru adevăr,
Toni Berbece

Stai, nu te numi crestin până nu răspunzi la întrebarea: Ai citit Biblia? Dacă nu, atunci nu te grăbi să te numești crestin pentru ca nu știi ce presupune acest lucru. Citeste măcar cele patru Evanghelii. Nu știi ce sunt acelea? Se găsesc in Noul Testament (a doua parte a Bibliei) si conțin faptele si învățăturile lui Hristos. Vezi că între capitolele 5-7 din Evanghelia lui Matei e Predica de pe Munte. Vei fi șocat cât de străină e această predică de majoritatea “creștinilor”. Este vehement faptul ca nu poți fi crestin fără sa nu citești Biblia zilnic si sa n-o trăiești. Cea dintâi disciplină a credinței este auzirea, citirea si împlinirea Scripturii.

Stai, nu te numi crestin până nu răspunzi la întrebare: Cine locuiește în trupul tău? Biblia ne spune că Dumnezeu nu locuiește în temple făcute de mâini omenești, casa Lui nu este piatra si lemnul, ci tot Biblia ne spune prin Apostolul Pavel că Duhul Sfânt a ales sa locuiască în trupurile noastre, numindu-le Temple. Dacă în Templul acesta bagi tutun, alcool, curvie, invidie, pofta rea, cuvinte porcoase, oare cum se împăca acestea cu Duhul Sfânt, oare nu locuiește opusul Duhului adică Diavolul? Deci nu te numi crestin dacă în tine nu locuiește sfințenia. Văd moda asta la romani să facă pe religioșii, vorbesc cu pioșenie de Hristos, apoi dintr-o dată încep să înjure, să se îmbete, să vorbească cu patos de curvii, de amante si amanți. Cruce își face si prostituata, cât si hoțul, însă crucea se trăiește, că de făcut o poate face în mod ipocrit si înșelător până și Diavolul fără s-o trăiască. Oare aceasta nu este ipocrizie?

Stai, nu te numi crestin dacă gura ta e spurcată de drăcuieli si înjurături. Stai nu te numi crestin dacă bei alcool ca apa si din tine iese fum precum din locomotiva pe aburi. Stai nu te numi crestin dacă ochii tăi poftesc femeile precum un armăsar nechează după iepe în călduri. Stai, nu te numi crestin dacă cu o mâna faci cruce si cu alta furi, nu te numi crestin dacă mânia e foc in pieptul tău. Nu te numi crestin căci te minți singur. Caută sa locuiască Hristos in tine si apoi te vor numi alții crestin!

Cu prețuire,
Toni Berbece

Nu te bucura când o persoana care ți-a făcut rău suferă, nu te bucura când un om rău este răsplătit pentru răutatea lui, ci roagă-te pentru îndurare. De curând am aflat că cineva care mi-a făcut si-mi face mult rău suferă teribil, iar inima mi-a fost încercată cu sentimente răutăcioase, însă le-am mustrat si am cerut iubire si iertare pentru acel om, căci aceasta este inima unui crestin. Prietenii lui Iov n-au fost iertați de Dumnezeu până când Dumnezeu nu s-a asigurat că Iov îi iartă, se roagă pentru ei și nu tine necaz pe ei, pentru că a tine necaz în inima, a ține frustrări si ură pe cineva care te-a rănit de fapt îți face rău toată viata. Dă drumul prinșilor de război din inima ta, iar prinșii de război din inima sunt oamenii pe care nu-i poți iubi si ierta, nu-i poți elibera, ci mereu ii aduci aminte cu ură si patos in discuțiile tale.

Nu te bucura când o persoana pierde un bun pentru care l-ai invidiat, nu te bucura când o persoana se desparte de o femeie pe care si tu ți-ai fi dorit-o, asta arată ca inima ta e plină de pofte rele si ca ai fi in stare oricând de rău. Nu te bucura când “prietenul” tău face accident cu mașina aceea noua pe care si tu ți-ai fi dorit-o, nu te bucura când casa vecinului a luat foc, nu te bucura de niciun rău, căci Biblia ne spune că acel rău cade peste tine si mania lui Dumnezeu se abate asupra celor care s-au bucurat in ziua maniei sau judecății lui Dumnezeu asupra unui om.

Nu te bucura de răul altuia, nu te bucura când cineva e judecat, înghite-ți vorbele: “Ti-am zis eu, am avut dreptate, vezi că ai pățit-o?” Crede-mă că acel om știe si cercetarea lui e mare. Mai degrabă arată-i dragoste, arată-i acceptare, mângâiere, suna-l si consolează-l, apropie-l prin iubire si trimite-i o încurajare, căci nu mustrarea in ziua necazului e semn de iubire, ci mângâierea in ziua necazului e semn de iubire creștinească. Fii un Barnaba, un fiu al mângâierii, o fiica a mangaierii!

„Robul Meu Iov să se roage pentru voi, şi numai în vederea lui nu vă voi face după nebunia voastră, căci n-aţi vorbit aşa de drept despre Mine cum a vorbit robul Meu Iov” (Iov 42:8).

Cu prețuire,
Toni Berbece