Author: toniberbece

📌 9 ani am așteptat prima mașina, am muncit, m-am rugat, am cerut chiar cu lacrimi, am așteptat o oportunitate care nu mai venea, am ajuns sa îmi doresc orice, doar să pornească. M-a zdrobit mult Dumnezeu, iar apoi mi-a dăruit prima mașina, care a venit chiar printr-o minune. Cineva mi-a dat-o in rate după cum am putut să i-o plătesc, am știut că Dumnezeu i-a sensibilizat inima, pentru că prima oară m-a refuzat.

📌 11 ani am așteptat să locuiesc doar cu familia mea. In tot acest timp Dumnezeu m-a învățat lecția tăcerii, a răbdării, a conviețuirii cu alții, a împărțirii, a iertării, iar apoi mi-a permis sa ma mut cu soția si cu cei doi copii singuri intr-un apartament. Recunosc ca am avut nevoie de cei 11 ani, sa iasă din mine tot ce la mama acasa mi-am permis sa fac sau sa nu fac. In 11 ani am învățat școala vieții mai mult decât oriunde.

📌 9 ani am așteptat o Biserica pe care sa o pastoresc. In facultatea de Teologie si câțiva ani după aceea am făcut naveta către un sat unde uneori predicam la doar 4-5 persoane, fără Live-uri, fără echipe de inchinare, fără seri de tineret, ci majoritatea câțiva bătrânei pentru care ma bucurăm sincer, mi-au fost simpatici si îmi sunt. Dumnezeu m-a ținut acolo până am înțeles că trebuie să slujesc la fel de bine 1 sau 100, 10 sau 1000.

Așadar, pentru orice binecuvântare Dumnezeu a avut grija să mă smerească zdravăn, n-a lăsat niciodată pe umerii mei o binecuvântare care sa-mi frângă spatele, ci m-a antrenat bine. Pentru fiecare bucurie personală, a trebuit sa plâng înainte cu văduva, cu orfanul sau cu sărmanul. Pentru că doar așa poți sa faci față binecuvântările, altfel, cum zicea Toma Aquino, mai mulți se pierd în belșug decât în sărăcie. Un crestin trebuie să știe sa trăiască si in belșug si in sărăcie, ca Diavolul sa nu-l poată ispiti nici in una, nici in alta: “Știu și să trăiesc smerit, știu și să trăiesc în belșug. În totul și în toate m-am deprins și să fiu sătul, și să fiu flămând, și să fiu în belșug, și să fiu în nevoie. Pot totul prin Cristos, Care mă întărește (Filipeni 4:11-13). Nu, nu belșugul sau sărăcia definesc relația mea cu Hristos, ci iubirea pe care i-o port nebunește, oriunde, oricând si în orice stare!

Cu prețuire,
Toni Berbece

Se fac planuri demonice contra Bisericii, se urmărește libertatea de a predica Scriptura așa cum este, de a mustra orice păcat pe față și de a binecuvânta doar ce trebuie binecuvântat. Diavolul vrea să spurce Biserica și să o oblige ca in alte state să se supună acceptării lucrurilor pe care Dumnezeu le-a numit scârboasă, blestemate si urâciuni.

Dacă nu ne vom uni in post si rugăciune, dacă nu vom fi curajoși si vehemenți, dacă nu vom ieși să manifestam pentru credința noastră, demonii aceștia ne vor lua libertatea. Se va face in așa fel încât să ni se facă scârbă de slujbele noastre, să ne pângărească altarele, vor face planuri de a intra in Biserici si de a verifica cine nu se supune noii religii a spurcăciunii.

Demonul care a mai fost, vrea să reînvie, iar Apocalipsa ne spune că religia care se va lupta cu Biserica lui Hristos va fi o religie a curviei si vrăjitoriei, duhuri de draci care vor insela si manipula tot pământul pentru a se război cu Sfinții: “Acestea sunt duhuri de draci, care fac semne nemaipomenite şi care se duc la împăraţii pământului întreg, ca să-i strângă pentru războiul zilei celei mari a Dumnezeului Celui Atotputernic (Apocalipsa 16:14).”

Războiul nu va fi unul cu tunuri si arme, ci va fi unul prin care sa ni se fure nouă credibilitatea, puterea si sfințenie. Aceste duhuri de draci vor merge la guverne sa le convingă să ne supună, să ne închidă gura, să ne ia din calea duhului Antihristic pentru a-si putea face lucrarea. Încă mai putem salva mii de oameni, încă ne mai putem salva Bisericile, încă ne mai putem salva libertatea, vom putea păstra România o oază spirituală in care să se mai găsească adevarul Scripturii. Fă doamne din România, o cetate de scăpare pentru cei ce vor fugi din calea Diavolului care va cuprinde pământul!

Duhul Sfânt a vorbit Bisericilor Lui, cine are urechi sa audă ce zice Bisericilor Duhul. România este printre ultimile bastioane ale credinței, să o apărăm! Cine nu va lupta anul acesta pentru credința, va plânge cu amar mai târziu. Cine nu va secera si va dormi in lanul de grâu, nu va fi trezit când câinii Diavolului vor veni să ne atace!

Cu prețuire,
Toni Berbece

Dacă nu te irită curvia, pornografia si pofta destrăbălării precum irită nisipul în ochi, nu-L cunoști pe Hristos, nu ești crestin si nu cunoști Scripturile, pentru că Biblia ne zice: “Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiţii, nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici defăimătorii, nici hrăpăreţii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu (1 Corinteni 6:9-10).

Dacă nu te irită minciuna și vorba fără folos precum irită și amărăște pelinul gura, atunci gura ta n-a fost sfințită ca a lui Isaia, n-a fost înnoit vocabularul tău de Hristos si nu cunoști puterea cuvintelor care spun: “Vă spun că, în ziua judecății, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit (Matei 12:36).”

Dacă nu te irită duhul lumii, care este acela de destrăbălare, de perversiune, de mândrie și nerușinare cum era iritat Lot în cetățile, care au fost spulberate cu foc si pucioasă din Cer, atunci nu cunoști cuvintele acestea: “Vor fi daţi de ruşine, căci săvârşesc astfel de urâciuni; nu roşesc şi nu ştiu de ruşine, de aceea vor cădea împreună cu cei ce cad şi vor fi răsturnaţi când îi voi pedepsi», zice Domnul (Ieremia 8:12).”

Nu mai e mult si lumea aceasta va dispărea precum dispare un cărbune lăsat in foc încins, va deveni scrum tot ce este pe acest pământ, va fi împrăștiat fiecare particula precum împrăștii praful de pe mobilă, atunci toate sufletele vor sta înaintea lui Dumnezeu la judecata si fiecare va fi judecat după fapte, iar cei ce L-au primit pe Hristos ca Salvator vor fi numiți justificați și spălați de orice faptă! Ești tu gata pentru zilele sfârșitului de le vom prinde? Ești tu gata de judecata de Apoi de care nimeni nu scapă?

Cu prețuire,
Toni Berbece