Skip to main content

Călugării tăcerii și arta familiei fericite…

Patru călugări s-au hotărât să țină postul tăcerii o săptămână. Dar chiar în prima zi, pe când se pregăteau de somn, unuia i s-a făcut frig și a strigat: “Mai băgați niște lemne pe focul acela!”, al doilea a strigat: “Ești primul care a vorbit!”, al treilea a sărit supărat spunând: “Neghiobilor, amândoi sunteți slabi!”, iar ultimul, mândru, a spus: “Eu sunt ultimul care a vorbit!” De fapt niciunul nu a fost puternic, niciunul nu a fost mai breaz. În acest exemplu este secretul liniștii și păcii din sânul familiei.

Primul călugăr a vorbit din lene, iar din lene apar multe conflicte în familie. Un puturos nu poate fi un soț și un tată bun, nici o femeie leneșă nu poate fi o soție și o mamă bună. Adesea conflictele apar din cauza lenei, din cauza celor care nu-și fac datoria în familie lăsând poverile doar pe umerii unui partener. Unde e dezordine în casă nu-i Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este un Dumnezeu al ordinii și al hărniciei.

Al doilea călugăr a vorbit din spirit de judecată, iar judecata distruge adesea familii. Soțul își judecă soția că a avut multe relații si că a fost ușuratică, poate că soția își judecă soțul pentru aceleași motive, se atacă prin trecutul lor și chiar se acuză unul pe altul din cauza eșecurilor familiilor din care vin. Hristos nu ne mai acuză de trecutul nostru atât timp cât am devenit Biserica, Mireasa Lui, spălată și iertată de El. Așadar, nu-ți mai judeca partenerul pentru trecutul lui.

Al treilea a vorbit din duh de ceartă, i-a luat la rost pe cei doi, deși nici el nu era mai breaz. Adesea avem în noi un duh de cearta pentru că ne credem superiori, deși Pavel ne spune că suntem la fel de slabi ca cei pe care îi judecăm, iar cine ne-a întărit e doar Hristos. Dând cu parul nu schimbăm, dar încurajând la schimbare facem minuni prin Hristos. Lasă duhul de ceartă și cuvintele de ocară pentru a îmbrățișa bunătatea și blândețea.

Al patrulea a vorbit din mândrie, mândria tare mult strică într-o relație. Din mândrie nu ne cerem iertare, din mândrie nu mai vorbim cu partenerul care ne-a greșit, din mândrie crăpăm prăpastia urii dintre noi, prin mândrie mergem ca Lucifer până la capăt în distrugerea partenerului. Așadar lasă lenea, judecata, duhul de ceartă și mândria. Doar așa vei avea pace în familie.

Cu prețuire,
Toni Berbece