Skip to main content

Promisiuni care nu se fac la nunți…

Promit că te voi iubi si atunci când din cauza sarcinii vei lua kg în plus, promit să te iubesc când după naștere te vei lupta să recapeți ceea ce dorești să fii din nou, promit să îți spun mereu că ești la fel de frumoasă si la fel de importantă și că nu aspectul fizic va influența felul în care te voi iubi. Promit să te iubesc și cu cearcăne și cu părul vâlvoi după nopți nedormite și lipsă de timp de a te aranja pe tine, dar cu dorința de a ajuta un omuleț să răzbească prin viață. Atât de mulți bărbați iubesc in mod egoist si chiar demonic doar trupul femeii, aruncând-o cu tot cu suflet la o “publelă a trecutului” când trupul pare că se mai trece cum îi e dat de la Dumnezeu să se întample. Aceasta e o nedreptate pe care Dumnezeu o urăște.

Promit să te iubesc chiar și când nu te înțeleg și când cearta bate la ușă, promit să te iubesc când ești nervoasă și agitata din cauza la un milion de griji care îți năpădesc mintea ta de mămică și soție, promit să fiu preot atunci si să mijlocesc pentru tine, pentru pacea ta și pentru a birui situațiile de care adesea te simți copleșită. Milioane de bărbați devin mânioși pentru că au crezut că se căsătoresc cu roboți și nu cu ființe umane cu aceleași nevoi și griji și uneori chiar mai mari.

Promit să te iubesc nu doar din vorbe, din flori și ciocolate, din restaurante și din lucruri pe care le pot cumpăra cu bani, promit să te iubesc prin lucrurile pe care nu le pot cumpăra, dar le pot face, promit să te iubesc prin a te asculta când ești apăsată de griji, promit să îți vorbesc cuvinte încurajatoare și frumoase când simt că ai nevoie, promit să spăl vase, să duc gunoiul, să calc, să mătur și să facem toate aceste lucruri împreună, pentru că nu mi-ai fost dată ca roabă, ci ca ajutor potrivit, adică împreună să le facem pe toate, știind că doar așa vom reuși. Promit să fiu ceea ce Hristos vrea să fiu, un soț cu iubirea Lui pentru Biserica Sa, adică un soț devotat pana la capăt cu o iubire sacrificială. Doamne ajută pentru toți bărbații!

Cu prețuire,
Toni Berbece

Ce ne-a lăsat Hristos de Rusalii

Hristos nu ne-a lăsat nicio clădire de Biserică, nici n-a avut vreuna, nu ne-a lăsat niciun model de turlă sau fereastră, dar ne-a lăsat Duhul Sfânt care ne-a făcut pe noi Biserică, Templu al Duhului. Așadar, nu construirea de clădiri ne face sfinți, ci când noi suntem locuiți de Duh suntem cu adevărat sfinți.

Hristos nu ne-a lăsat niciun portret cu El, nimeni nu știe cum arăta, nu ne-a dat poruncă să ne închinăm la chipuri imaginate de pictori, ci ne-a lăsat Duhul Sfânt ca să ne închinăm în duhurile noastre și în adevărul Scripturii insuflat de Duhul Sfânt.

Hristos nu ne-a lăsat nicio carte scrisă de El, dar ne-a lăsat Duhul, care i-a inspirat pe ucenici să scrie cuvinte de foc, iar în noi a scris legea sfântă care ne învață cum să trăim ca El. Hristos nu ne-a lăsat doar un botez în apă, ci și un botez cu Duh Sfânt, Hristos e mai mult decât Ioan Botezătorul, El e Mesia și Cel care botează cu Duh si cu foc, de aceea Diavolul caută să ne fure Cincizecimea, pentru că știe că un om de foc va fi un nou Ilie, un nou Petru, un nou Stefan, un nou Pavel. Nu te limita, caută focul Duhului Sfânt!

Așadar, Hristos nu ne-a lăsat clădiri, tablouri cu El, nici scrisori, nici lucruri de ale Lui, nici vreo casă memorială, ci ne-a lăsat tot Duhul Său Cel Sfânt cu care a vindecat, a eliberat de draci, a predicat cu putere la zeci de mii de oameni și cu care S-a înălțat la Cer. Ce mai mult de atât ne-am dori? El ne-a lăsat totul pentru a reuși si pentru a învinge toată puterea Diavolului. Nu vom avea nicio scuză, pentru că Cel ce botează cu Duhul Sfânt botează si astăzi si va boteza până in veșnicii Biserica Lui!

Cu prețuire,
Toni Berbece

De ce sunt superstițiile o urâciune înaintea lui Dumnezeu…

Cineva întreba ce faci dacă trece o pisică neagră prin fața mașinii tale? Dai înapoi cu mașina? Dar cât? Vă întreb eu altceva: De ce bați de trei ori în masă dacă auzi de un necaz? De ce de trei și nu de două? De ce scuipi în sân ca să nu deochi pe cineva? De ce când lauzi un copil se consideră că îl “deochi”? Ce e deochetul? Hai să vă spun care e treaba cu superstiția. Cuvântul superstiție vine din latinescul superstitio, care înseamnă a te plasa peste destinul tău prin propriile puteri sau prin alte forțe (demonice chiar). Deci Superstiția este ceva total în afara Scripturii și în afara credinței în Dumnezeu.

În primul rând superstiția este ancorată în frică și aduce frica, când Biblia ne spune nouă credincioșilor că n-am primit un duh de frică, ci de înfiere, care ne face să strigăm Aba, adică Tată (2 Timotei 1:7). Noi când auzim de necazuri, boli, blesteme si alte rele, nu batem în lemn, ci strigăm la Tata.

În al doilea rând rolul superstițiilor este de a ne ține sub stindardul hazardului și al întâmplării, când tot Biblia ne spune că toate lucrurile merg spre binele celor ce-l iubesc pe Dumneseu (Romani 8:28). Mie nu-mi este frică de faptul că pot fi lovit la întâmplare de vreun necaz sau de vreo boală, știu că nu sunt la voia întâmplării și că totul este bine gândit si calculat in viata mea de Dumnezeu, care îmi știe numărul firelor de păr.

În al treilea rând rolul superstițiilor este de a ne îndepărta de ajutorul venit de la Dumnezeu. Diavolul ne trimite pe piste false și ne dă soluții penibile și fără efect, de exemplu cum poate un bătut în masă să mă scape de cancer sau de blestem? Diavolul face orice doar să nu te audă strigând la Hristos după ajutor. Face orice doar să nu fii ajutat. E tare mulțumit când crezi ca un bleguț că dacă dai trei pași înapoi de frica unei pisici negre inofensive ai scăpat de duhurile necurate. Ceea ce te scapă de orice duh obraznic este Numele lui Hristos, sângele lui Hristos si prețul plătit de El pe cruce. Diavolul urăște aceste cuvinte, iar prin superstiții absurde te tine departe de ele, iată care sunt acele cuvinte: “…și orice veți cere în Numele Meu, voi face, pentru ca Tatăl să fie proslăvit în Fiul. Dacă veți cere ceva în Numele Meu, voi face” (Ioan 14:13-14).

Sa ne lăsam de basme lumești și băbești cum spunea Apostolul Pavel (1 Timotei 4:7)! Nu fii superstițios, ci fii credincios!
Cu prețuire,
Toni Berbece