Cineva întreba ce faci dacă trece o pisică neagră prin fața mașinii tale? Dai înapoi cu mașina? Dar cât? Vă întreb eu altceva: De ce bați de trei ori în masă dacă auzi de un necaz? De ce de trei și nu de două? De ce scuipi în sân ca să nu deochi pe cineva? De ce când lauzi un copil se consideră că îl “deochi”? Ce e deochetul? Hai să vă spun care e treaba cu superstiția. Cuvântul superstiție vine din latinescul superstitio, care înseamnă a te plasa peste destinul tău prin propriile puteri sau prin alte forțe (demonice chiar). Deci Superstiția este ceva total în afara Scripturii și în afara credinței în Dumnezeu.
În primul rând superstiția este ancorată în frică și aduce frica, când Biblia ne spune nouă credincioșilor că n-am primit un duh de frică, ci de înfiere, care ne face să strigăm Aba, adică Tată (2 Timotei 1:7). Noi când auzim de necazuri, boli, blesteme si alte rele, nu batem în lemn, ci strigăm la Tata.
În al doilea rând rolul superstițiilor este de a ne ține sub stindardul hazardului și al întâmplării, când tot Biblia ne spune că toate lucrurile merg spre binele celor ce-l iubesc pe Dumneseu (Romani 8:28). Mie nu-mi este frică de faptul că pot fi lovit la întâmplare de vreun necaz sau de vreo boală, știu că nu sunt la voia întâmplării și că totul este bine gândit si calculat in viata mea de Dumnezeu, care îmi știe numărul firelor de păr.
În al treilea rând rolul superstițiilor este de a ne îndepărta de ajutorul venit de la Dumnezeu. Diavolul ne trimite pe piste false și ne dă soluții penibile și fără efect, de exemplu cum poate un bătut în masă să mă scape de cancer sau de blestem? Diavolul face orice doar să nu te audă strigând la Hristos după ajutor. Face orice doar să nu fii ajutat. E tare mulțumit când crezi ca un bleguț că dacă dai trei pași înapoi de frica unei pisici negre inofensive ai scăpat de duhurile necurate. Ceea ce te scapă de orice duh obraznic este Numele lui Hristos, sângele lui Hristos si prețul plătit de El pe cruce. Diavolul urăște aceste cuvinte, iar prin superstiții absurde te tine departe de ele, iată care sunt acele cuvinte: “…și orice veți cere în Numele Meu, voi face, pentru ca Tatăl să fie proslăvit în Fiul. Dacă veți cere ceva în Numele Meu, voi face” (Ioan 14:13-14).
Sa ne lăsam de basme lumești și băbești cum spunea Apostolul Pavel (1 Timotei 4:7)! Nu fii superstițios, ci fii credincios!
Cu prețuire,
Toni Berbece