Skip to main content

Când Diavolul profită de “pandemie”

Guvernatorul Californiei Gavin Newsom se pare că a depășit orice bun simț și orice drept democratic față de sutele de mii de credincioși din acest stat. A interzis cântatul în Biserici, chiar și grupurile de casă ale credincioșilor pe motiv că sunt “periculoase” pentru răspândirea virusului, dar în același timp a încurajat protestele BLM. Este atât de evident acest atac asupra Bisericii încât doar un om orbit de Satana poate spune că e o măsură luată spre binele populației. Așa arată azi atacul asupra Bisericii, pe motivul protecției de viruși i se bagă pumnul în gură. Altfel nu ar fi putut.

Este clar că Diavolul se bucură maxim de situația penibilă în care omul de frica îmbolnăvirii trupului ignoră orice nevoie sufletească. Trebuie să fim precauți, dar nu ignorând nevoile spirituale, nu ignorând identitatea noastră creștină, nu lăsându-ne ucisă iubirea, ajutorarea aproapelui și nevoia de apropiere. Vorba unui taximetrist care mi-a spus cu regret: “Dom’le, cum ne-au prostit ei să ne fure slujba de inviere?” Slujba Bisericii trebuie să rămănă neîntreruptă fie ea și cu măsuri de protecție, indiferent de ce ar spune și ce ar face lumea, a opri slujba de la Biserică definitiv, a-i interzice creștinului să se închine, să cânte este în orice stat democratic neconsitutițional. Cum să-i spui tu unui creștin să nu mai laude pe Dummezeu că se îmbolnăvește trupește când singura boala periculoasă pentru el este o inimă și o limbă care nu mai laudă pe Domnul.

Cunosc inclusiv în România zeci de Biserici care sunt încă închise din cauza fricii de gripa aceasta. Cum simțim o amenințare pentru trup ne și băgăm capul în carapace, ingorând nevoia fundamentală a creștinului de părtășia cu Trupul lui Hristos? Păi dacă ar fi trăit Biserica de azi în timpul Ciumei Bubonice ce ar mai fi făcut? Când în vremurile acelea Biserica îngropa morții abandonați, intra în casele infectate pentru a lua copiii rămași orfani și gătea zilnic pentru mii de oameni rămași fără slujbe, expunându-se astfel bolii. Biserica de atunci a făcut cât tot Smurdul de azi? Dar unele Biserici de azi nu duc nicio traistă cu mâncare văduvei, orfanului și sărmanului de teama unei gripe.

Așadar, Diavolul vrea să exploateze situația din exteriorul Bisericii cât și din interior. Pe de o parte dă măsuri absurde de genul celei din California, pe de altă parte bagă frica în Biserică pentru a rămâne paralizată și ineficientă, când ea ar trebui să arate ce înseamnă cu adevărat că în Dumnezeu, adică în Dragoste, nu există frică. Dumnezeu să ne ferească de ambele atacuri! Ni se cere să fim precauți, dar vom fi precauți până la a ne anula existența și sensul vieții noastre de Biserică. Între salvarea trupului sau a suflet, Biserica a ales întotdeauna salvarea sufletului.

Cu prețuire,

Toni Berbece

Uneori așa arată dragostea…

Bridger este un băiețel de doar 6 ani care și-a apărat sora de atacul unui câine. Efectiv s-a aruncat în gura acelui câine doar pentru ca sora lui să scape. Apoi, după ce câinele l-a mușcat de față și de cap, băiatul a luat-o pe sora lui de mânuță și a dus-o în siguranță acasă. A declarat mai apoi că a simțit atunci că trebuie să-și apere sora cu orice preț. Asta l-a costat niște dureri cumplite și vreo 90 de copci, dar nu i-a păsat de ele nici înainte nici după, atât timp cât surioara lui este bine.

Dragostea de cele mai multe ori nu arată ca o inimioară roșie imaculată, ci dragostea uneori arată ca fața acestui băiețel, lipită la loc cu 90 de copci, dragostea înseamnă suferință, sacrificiu și uneori multă durere. Pentru că dragostea înseamnă suferință de aceea atât de puțini știu și vor să iubească.

Cum bine spunea Lev Tolstoi, ne dăm seama cât de frumos este Cerul numai după ființele superbe care vin de acolo, anume copiii. O altă întâmplare care ne aduce aminte de puritatea și dragostea lor este cea a unui copil care a acceptat să-i doneze sânge surioarei, iar în timp ce sângele se scurgea în recipient a întrebat: “Mami, acum încep să mor?” El a crezut că trebuie să-și dea viața pentru surioară si a fost gata să si-o dea. De aceea Isus Hristos a spus clar: “Adevărat vă spun că, dacă nu vă veţi întoarce la Dumnezeu şi nu vă veţi face ca nişte copilaşi, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.” – Matei 18:3

Cu prețuire,

Toni Berbece

Minciunile și isteria din media românească

Văd cum în media, fie de pe rețelele de socializare, fie de la Tv, există enorm de multă manipulare, minciună, infuzie de teamă, paralizarea societății și dorința de a o ține într-o panică, care face mult mai rău decât acest Covid. Lunile acestea am consiliat și m-am rugat pentru mii de persoane afectate de frică, anxietate, panică și chiar depresie pe fondul pandemiei. Am văzut mii de oameni afectați de frică însă n-am văzut pe niciunul din apropiații mei (și am mulți) afectați grav de acest Covid, care există, dar care cum spunea cineva nu e Godzilla. Riscul de a muri de Covid este totuși mic, nicidecum atât de periculos încât să stârnească o așa isterie. Cei din timpul Ciumei Bubonice s-ar prăpădi de râs dacă ar auzi de Covid-ul acesta.

Una dintre miile de minciuni ar fi un articol care tot circula pe internet în care ni se spunea că Franța și Germania își vor închide granițele pe doi ani. Chiar mă gândeam ce dor îmi va fi în acest timp de Biserica Profides Paris, că doi ani nu-i voi mai vedea, recunosc că m-am lăsat mințit. Ce să vă zic, zilele trecute tocmai m-am întors din Franța, mai exact din Paris. Franța mult mai afectată decât România e țară verde, dar iată că începe să se teamă de isteria noastră.

Am tot citit articole despre cât de prost crescuți sunt românii și ce indisciplinați au fost ei în stările acestea de urgență și de alertă. Poate vă întrebați cum e acolo, în Franța. Nu, nu sunt mai civilizați și mai obedienți decât noi. De exemplu sunt mii de magazine în care nu ți se cerea mască, vedeam francezi care intrau fără mască, fără vreun stres si fără să urle cineva la ei, unele magazine îți cereau politicos să ți-o pui, altele nu. Da, în Franța se mănâncă și în interiorul restaurantelor, deși le-au murit zeci de mii de oameni. Ei își continuă viața ca și cum virusul ar fi dispărut deja. Au realizat că mai periculos e să paralizezi o țară decât orice altceva. Eram la coadă pentru a intra într-un magazin și am rămas uimit cum mă înghesuiau francezii, eu fiind obișnuit cu rigurozitatea din România, în spatele meu chiar erau doi bătrânei care-mi suflau în ceafă. Nu aveau niciun stres că se pot îmbolnăvi de la mine sau de la alții. De ce? Pentru că au învins teama.

Ce mă sperie pe mine este zelul televiziunilor în care s-au pompat zeci de milioane și care cred eu că fac mai mult decât li se cere, toată ziua ne infectează cu un virus mai periculos decât toate, un virus care afectează creierul, un virus numit frică. Chiar cineva din Paris îmi spunea că mare parte a televiunilor din Franța refuză să mai abordeze subiectul acesta și au revenit la știri obișnuite, ignorând Covidul. Măi oameni din media, chiar nu v-ați săturat? Înțeleg că v-au scos pe unii din faliment sau v-au îmbogățit bugetele banii de la stat, dar mai lăsați-ne cu Covidul. Învățați-ne cum să ne punem masca și cum să ne spălăm pe mâini, dar nu ne mai agresați atât.

Sfatul meu este să vă protejați, purtați mască unde trebuie, spălați-vă pe mâini, dar mai presus de orice protejați-vă mințile de teamă, pentru că altfel, în timp ce unii fac milioane și chefuiesc fără restricții, voi intrați în depresie, o boala mult mai grea decât Covid!

Iar pentru cei care mint le las acest verset:

“Voi sunteţi de la tatăl vostru, diavolul, şi vreţi să îndepliniţi dorinţele tatălui vostru! El de la început a fost ucigaş şi n-a stat în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, el vorbeşte din ale lui, pentru că este mincinos şi tatăl minciunii!” – Ioan 8:44

Cu prețuire,

Toni Berbece