Category: Fără categorie

Nu glumesc, chiar așa îl cheamă pe băiețelul din imagine cu sacoul imens pe el. Am plâns în casa lui, am plâns până nu am mai putut, am plâns de durere, două camere minuscule și 10 copii plus doi părinți. Pe masă o mămăligă din care au ciugulit cei 10 toată ziua. Ei nu au nicio vină că s-au născut acolo, ei nu au nicio vină că nu au casă mare, curent electric, căldură și hainele de care au nevoie. Casa lor e la 15 minute de șosea și la o oră de mers pe jos până la școală. Nu știam ce să le mai dăm, un sac de haine, niște ghiozdane și niște alimente au fost pentru ei mană cerească.

În alt sat am întâlnit nouă copii într-o cameră, iar sora lor cea mai mare de doar 11 ani le gătea celor mici. Am întrebat-o ce să-i aduc data viitoare când venim la ei, mi-a zis că își dorește o bicicletă cu care va ajunge mai repede la școală. În alt sat am întâlnit două familii care avea împreună peste 10 copii, iar curtea nu era mai mare de 300 mp, iar căsuțele minuscule. Una dintre mame ne povestea că trebuie să nască, iar pe unul dintre copii l-a născut pe dușumea asistată de soțul ei, pentru că ambulanțele vin greu, iar ei nu au telefon să sune, ci trebuie să caute un telefon pe la vecini.

Vrei să fii mai mulțumitor cu ceea ce ai? Vrei să fii misionar, vrei să dăruiești ceva și nu ai cui? Hai într-o excursie în Vaslui, ca Vaslui sunt zeci de alte județe din țară, pline de sărăcie, pline de copii care nu au nicio șansă dacă nu le este dată una. Noi ne-am dus să le ducem ghiozdane, dar ne-am făcut o listă cu o sumedenie de alte lucruri pe care trebuie să le ducem în zonă curând. Abia așteptăm să revenim. Mulțumim Magdei Savuica și echipei Dragoste Desculț pentru treaba minunată pe care o fac în acest județ și pentru că ne-au fost călăuză. 🙂

Cu prețuire,

Toni Berbece

Am plecat cu o echipa spre satele sărace din Vaslui, iar în drum spre destinație ne-am oprit să dormim la o pensiune. Acolo am fost întrebați cu ce scop le vizităm județul. Le-am spus că am citit Biblia, iar acolo am găsit cuvintele Domnului Isus care ne spun că El este în orice sărac, în orice bolnav, în orice om închis în pușcărie și dacă le facem lor bine e ca și cum I-am face bine Lui, așadar pasiunea noastră pentru Cristos trebuie să se convertească în pasiune pentru oameni, pentru cei mai săraci și lipsiți dintre ei.

La o masă, nu departe de noi, era un domn cu un pahar de vin în mână care ne asculta zâmbind. A așteptat să ne instalăm în camere, iar apoi a venit la noi și a donat și el ceva pentru copiii la care mergem. Stăteam și mă gândeam că dacă oamenii ar citi Biblia ar realiza că menirea noastră este să ne iubim unii pe alții și să ne gândim la binele altora, că suntem chemați să-i iubim pe semenii noștri ca pe noi înșine. Citind Biblia realizăm de fapt că în ziua judecăți nu vom fi judecați după realizări, după greutatea contului, ci după comorile pe care le-a strâns în Cer, vom fi judecați “după ce am trimis” înaintea noastră acolo sus prin dărnicie.

Isus le-a spus oamenilor din ziua judecății care au trăit doar pentru ei: “Plecaţi de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care a fost pregătit pentru diavolul şi pentru îngerii lui! Căci Mi-a fost foame şi nu Mi-aţi dat să mănânc, Mi-a fost sete şi nu Mi-aţi dat să beau, am fost străin şi nu M-aţi primit între voi, am fost gol şi nu M-aţi îmbrăcat, am fost bolnav şi în închisoare şi nu m-aţi vizitat (Matei 25:41-43)!”

L-ai văzut pe Isus bolnav, flămând, închis, îmbrăcat în zdrențe? Dacă nu? Te îndemn să vizitezi satele sărace din România și să cauți măcar o închisoare, acolo El e prezent și te așteaptă cu darurile tale, El e prezent acolo pentru că El a venit să-i mântuiască pe cei pierduți, a venit la cei care au nevoie de doctor. Astfel vei împlini porunca lui Cristos!

Cu prețuire,

Toni Berbece

Deși Samson a căzut în capcana prostituatei Dalila, deși a renunțat la Dumnezeu pentru plăcerile lui păcătoase și asta de pe poziția unui lider spiritual, totuși, când a ajuns în mâinile filistenilor, care i-au scos ochii și l-au dus la sărbătoarea lor pentru a-l umili, nu a uitat de arma secretă, încă o avea. S-a rugat, și-a cerut iertare, a cerut din nou putere și nu a murit ca un câine printre filisteni, ci ca un erou. Dumnezeu l-a ascultat pe păcătosul de Samson.

Deși Iona a fugit de Dumnezeu și nu a ascultat porunca lui, fugind spre Tars deși trebuia să meargă la Niniveni pentru a-i chema la pocăință, deși a ajuns în burta unui pește imens în fundul Mării, totuși nu a uitat un lucru, nu a uitat să se roage. De acolo a strigat spre Dumnezeu, iar Acesta l-a auzit. A poruncit peștelui să-l arunce pe mal, iar Iona și-a dus misiunea până la capăt. Dumnezeu l-a ascultat pe păcătosul de Iona.

Deși Petru s-a lepădat de trei ori de Cristos, deși chiar s-a jurat că nu-L știe și a fugit ca un laș, totuși nu a uitat un lucru, nu a uitat să se roage și să-și plângă amarnic lașitatea. Cristos i-a auzit plânsul, i-a văzut pocăința și l-a reabilitat punându-l lider peste Biserica Sa.

Așadar dacă Dumnezeu i-a ascultat pe păcătoșii aceștia te va asculta și pe tine. El iartă răzvrătirea, dar nu poate ierta păcatul nemărturisit și neregretat. Orice ai face să nu uiți acest lucru, să nu uiți să te rogi. Se întâmplă să cazi, să păcătuiești, să-l trădezi pe Dumnezeu și pe semeni, dar oricât de jos ar ajunge ființa ta, nu uita de puterea rugăciunii.

Cu prețuire,

Toni Berbece