Primii ucenici mergeau pe strada, la lucru, la Templu, în piețe cu un scop precis, acela de a le vorbi oamenilor despre Hristos, nimeni nu se întorcea acasa fără o mărturie a unui om salvat, care să nu vina cu ei și să nu zică: “Îl vreau si eu pe Hristos al vostru!” Astăzi câți creștini ies zilnic din casă cu scopul de a le vorbi celor pierduți despre Hristos? Câți mai plâng pentru sufletele pierdute? Leonard Ravenhill a plâns după o slujbă că doar 70 i-au spus “da” lui Hristos. Johnatan Edwards a predicat despre Iad încât oamenii se țineau de stâlpii Bisericii că simțeau că alunecă spre pierzarea veșnică, unii ziceau că au simțit chiar miros de fum si pucioasă. Tu despre ce le vorbești oamenilor? Palavre sau despre Hristos?
Primii ucenici scoteau draci, ii vedeau in oameni, știau cu ce sunt legați, se opreau din mers si mustrau efectiv demonii care-i lăsau pe oameni in pace (citiți cazul ghicitoarei din Efes – Fapte 19). Primii ucenici aveau autoritate asupra duhurilor necurate, eliberările oamenilor erau la ordinea zilei, nimeni nu se întreba dacă mai au autoritate sau dacă trebuie să mai facă asta. Nu aveau “programe standard”, ci slujbele se țineau oriunde apucau, oriunde găseau o șansă și acolo aveau loc minuni, exorcizări si convertiri (vezi întâmplarea din Samaria – Fapte 8 ). Ce legătura mai avem noi azi cu acei ucenici? Oare nu trăiesc majoritatea creștinilor de azi un creștinism fals? Doar programe fără putere, exact cum zicea Apostolul Pavel, au o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea (1 Timotei 3:5).
Primii ucenici erau scufundați în Duhul Sfânt, astfel că în rugăciunile lor păreau beți, îmbătați de Duhul Sfânt (vezi Fapte 2), atât de beți păreau încât Apostolul Petru a ieșit la poporul care ii batjocorea si le-a explicat ce s-a întâmplat cu ei, iar in urma acelei predici alte 5000 de persoane L-au primit pe Hristos si au fost botezați, atât în apă (la vârsta maturității) cât si cu Duhul Sfânt. Apostolul Pavel a trebuit să scrie explicații despre vorbirea in alte limbi tuturor Bisericilor, pentru că prioritatea lui era ca Bisericile să fie umplute cu Duhul Sfânt. Le îndemna să vorbească in alte limbi (ca împuternicire a omului interior – Vezi 1 Corinteni 14) si mai ales să proroceasca. Ce legătură mai are Biserica de azi cu cea de atunci? Azi unii se asigură tocmai contrariul, că nu mai e nimeni botezat cu Duhul și să nu care cumva să vorbească ucenicii lor în alte limbi sau să creadă în minuni. Azi e mult circ, multă mortăciunea, multă gargară ieftină din partea unora însemnați cu fierul roșu în cugetul lor, care n-au pic de autoritate si putere, iar de discursurile lor râd si dracii.
Ce legătura mai avem cu primii ucenici? Caută în Cartea Faptele Apostolilor din Biblia ta si analizează singur.
Cu prețuire,
Toni Berbece