Skip to main content

De ce S-a înălțat Hristos…

Hristos nu s-a înălțat pentru a fi un Dumnezeu distant, ci un Dumnezeu coborât în inimile fiecăruia. El nu este acolo, ci aici. El nu a fost doar atunci, ci este acum. El nu este într-o icoană nemișcătoare, ci în trupurile celor care vor să trăiască ca El și care sunt o pildă de purtare, o icoană umblătoare. El nu este închis într-o Biserică de piatră, ci prin mine se vede în societate. El este în omul acela bun care a îngrijit un cerșetor, iar după ce omul bun l-a spălat și l-a hrănit pe cerșetor i-a spus: “Acum vreau să-L cunoști pe Isus!” La care cerșetorul i-a răspuns, vreau să-L cunosc dacă Isus e bun ca tine.

Hristos nu s-a înălțat pentru a ne lăsa să ne descurcăm singuri, ci a zis că ne trimite puterea Sa prin Duhul Sfânt. Duhul lui Hristos, care vindeca acum 2000 de ani, este și astăzi în Biserică, este și azi în mine și în tine, trebuie doar să-L activezi prin credința care spune: “În Numele lui Isus ridică-te si umblă, în Numele lui Isus ieși afară duh de neputință, în Numele lui Isus ieși afară duh necurat!”

Hristos nu s-a înălțat ca tu să visezi cu ochii la stele un Rai etern în timp ce trupul este robit de vicii, de răutate, de ură și neiertare, ci S-a înălțat ca tu să lucrezi cu sfințenie și cu mâinile harnice în secerișul despre care El a zis că e mare, dar pentru care sunt putini lucrători. Odihna pe care o pregătește nu este pentru cei ce s-au obosit pentru curvii, pentru destrăbălare, pentru nopți de beție, pentru tutun, pentru pofte nesătule și dăunătoare, ci odihna Lui este pentru cei care cu lacrimi s-au sfinți, au iubit, au ridicat din moarte pe mulți și i-au adus într-o stare după voia lui Dumnezeu.

Cu prețuire pentru sfinți,
Toni Berbece