Sunt 15 ani de când Dumnezeu m-a învățat să ma îndrăgostesc de o singură persoană. Până la tine am tot căutat, mi-am lăsat inima să se tot îndrăgostească în zadar, însă de când te-am primit i-am pus frâu inimii și n-am mai lăsat-o să iubească nicio altă femeie. Am învățat că îndrăgostirea rămâne, ne putem îndrăgosti chiar si după căsătorie, însă ne este permis să ne îndrăgostim doar de ce este al nostru, de darul primit de sus. Din respect față de tine și față de Dumnezeu îți mărturisesc că n-am avut ochi pentru nicio altă femeie, iar inima a spus “Nu” oricărei tentații. Mă rog ca în veșnicii să pășim de mâna ca doi îndrăgostiți.
Sunt 15 ani de când Dumnezeu m-a învățat să iert și să acopăr necondiționat. Am învățat că o căsnicie nu se tine cu principiul “cine are dreptate”, ci se ține cu principiul iertării și al acoperirii. Pentru o căsnicie durabilă îți trebuie uneori o memorie scurtă, să uiți repede jignirile, să uiți repede greșelile, să uiți repede certurile și să nu lași să apună soarele peste mânia ta. Cine duce mânia și pe a doua zi, își dă singur foc la valiză. Antidotul pentru divorț este iertarea, nu justificarea si acuzarea. Si Hristos pe cruce avea dreptate dacă s-ar fi dat jos, dar pentru că a rămas si a iertat, povestea de dragoste dintre noi si El continuă. Uneori căsnicia e o cruce, dar satisfacția biruinței este mare. Cine s-a dat jos de pe cruce și nu a spus: “Doamne, iartă-l/iart-o!” A pierdut un Paradis care era in floare, dar care n-a ajuns niciodată la maturitate.
Sunt 15 ani de când te trezești înaintea mea si îmi faci cafea, sunt 15 ani de când te trezești înaintea mea si îngrijești de copii când sunt bolnavi, sunt 15 ani de când speli mai multe vase si haine decât mine, sunt 15 ani de când ții o casă cu trupul tău plăpând si gingaș, sunt 15 ani de când îmi demonstrezi în fiecare zi că in fiecare femeie este cat o “centrală nucleară”, care alimentează cu energie multe alte vieți. Sunt 15 ani de când în fiecare zi ii mulțumesc lui Dumnezeu ca si Adam, că a creat femeia și că mi-a dat și mie una, care face cât 1000. Dumnezeu nu a greșit când a creat bărbatul si femeia și când a pus între ei iubirea desăvârșita, ci noi greșim când rupem ce a împreunat Dumnezeu. Omule, divorțul este neputința noastră de a mai iubi, căsnicia trainică este puterea Lui de a ne purta până în veșnicii. Noi am ales o căsnicie cu Dumnezeu până in veșnicii, tu?
Cu iubire si prețuire pentru Gabriela,
Toni Berbece