Ferice de cine nu-și alimentează mintea și inima cu toate știrile din ziua de azi, deoarece acesta are timp să-și întărească sufletul în Cuvântul Domnului și în rugăciune, astfel încât ziua necazului să nu-l prindă slab și înfricat. Ferice de cine are putere asupra internetului și telecomenzii, fără a lăsa tot timpul consumat de acestea, pentru că acela a biruit izvoarele lumii și hoții de timp, care ne fură veșnicia începând cu secundele de pe pământ.
Ferice de cine nu-și consumă energia pe păcatele lumii pentru că acesta va avea energie să lupte cu demonii care-i vânează mintea, inima și veșnicia, doar cei ce se feresc de ispite sunt adevărații eroi ai lumii, pentru că aceștia nu pot face rău nimănui. Însă cine e desfrânat cu sine va fi un inamic al tuturor celor din jur. Cine nu se prețuiește pe sine, nu poate împlini porunca lui Hristos: “Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți (Matei 22:39)!”
Ferice de cine nu-și uită Dumnezeul, pentru că acela are la cine să strige în vreme de necaz, ferice de cine nu-și uită Creatorul, pentru că acela știe spre cine să privească când inamicii îi bat la poarta vieții. Doar cei ce-L au pe Dumnezeu în suflet pot fi mai mari decât cei ce-L au pe Diavol în priviri și la cârma minților lor. Ferice de cine știe să se roage lui Hristos, pentru că doar aceia pot învinge antihriștii care s-au ridicat acum în lume și care invadează mințile precum rușii Ucraina, fără milă și fără prejudecăți. Ferice de tine când în ziua morții, poți spune liniștit: “Doamne, în mâna ta îmi încredințez sufletul!” Doar aceia au trăit cu folos, restul merg la cazane cu stăpânul lor, Diavolul. Eu vreau să-L pot privi pe Judecător în ochi, fără frica de moartea veșnică. Voi?
Cu prețuire,
Toni Berbece