Ieri niște doamne vorbeau singure în transportul în comun, două vorbeau deodată, dar nu una cu alta, amândouă erau disperate din cauza războiului, protestau contra războiului, dar fără să-și fi dat întâlnire. Fenomenul vorbitului singur se întețește, oamenii încep să fie atât de plini de teamă încât răbufnesc, nu mai pot face față presiunii interioare și încep să aibă pusee de nebunie. Tot ieri o știre și un preț crescut la un peco din vestul țării a aruncat România în aer mai ceva ca in bombardament, cozi imense la benzinării, cisterne și chiar portbagaje pline de “saci se plastic” umpluți cu motorină.
Asta îmi spune că oamenii sunt așa de sensibili încât dacă mâine se află o știre pe Whatsapp că trebuie săpate tranșee în fața blocului se vor găsi zeci de mii să o facă. Oamenii cred orice, fac orice, acționează la o apăsare de buton, la o știre fără sursă de pe whatsap, unii cred si știri din acelea că dacă ieși mâine la 15:00 din casă vei fi iradiat de antene sau de semnale nu mai știu de care. Tragedia este că oamenii cred orice știre care are menirea să-i avertizeze cu privire la un pericol fizic, însă problema este că nu cred când sunt avertizați cu privire la moartea veșnică.
Ce ar fi fost dacă “isteria” aceasta i-ar cuprinde pe oameni în a se lăsa de păcate și de a se lăsa de păcatele care îi vor duce în iad. Ce ar fi ca oamenii să devină “isterici” în a-și cere iertare pentru avorturi, curvii, precurvii, nimicirea trupului prin alcool, tutun și droguri? Ce ar fi să devenim “isterici” în a ajuta, în a iubi, în a ne reface familiile, în a ne salva copiii de pornografie și rebeliune? Ce ar fi să devenim “isterici” în citirea Bibliei, să cunoaștem adevărul ca să nu ne mai mintă Diavolul chiar folosind versete din Scriptură dar distorsionate cum a făcut Satana cu Hristos? Ce ar fi să ne umplem sufletul cu Duhul Sfânt cum și-au umplut unii portbagajul cu saci de plastic plini de motorină? Haideți să ne umplem de Hristos, El bate la ușă, Îl vei lăsa în inima ta?
Cu prețuire,
Toni Berbece