Când am fost în Ucraina a fost pentru prima dată când am ridicat mâinile în sus înaintea unui om înarmat. Până atunci n-am știut ce înseamnă acest lucru, nu cunoșteam acest sentiment. N-am ridicat mâinile în aer ca un făcător de rele, care se predă, ci ca unul găsit noaptea pe străzile Ucrainei încercând să fac bine împreună cu convoiul umanitar cu care mă aflam. Uitându-mă înapoi am satisfacția că a meritat să trec prin spaimă pentru o cauză bună.
Moise a trebuit să țină mâinile ridicate până seara pentru ca Iosua si armata lui să-i învingă pe amaleciți, care au ieșit să-i prădeze. Mâinile i-au obosit așa că Aaron și Hur au pus o piatră pe care Moise să se așeze și i-au ținut mâinile ridicate. Nu vreau să ma gândesc cât de dureros a fost pentru Moise acest sacrificiu, care l-a făcut să-și iubească și mai mult neamul. Nu vreau să ma gândesc cum arătau mâinile lui, cât de vinete erau după o zi ca aceasta. Însă a avut ajutoare de nădejde, care s-au chinuit împreuna cu el. Ei i-au ținut mâinile sus până când ultimul amalecit a fost biruit.
Dar la Hristos v-ați gândit? El a ținut mâinile sus pe o cruce pana când ultimul nostru dușman a fost învins, El a ținut mâinile ridicate pana când ultimile noastre boli și neputințe au fost învinse, pana când ultimul demon a fost umilit și declarat învins înaintea celor ce cred în El. Dar pentru Isus n-a fost nimeni să-I țină mâinile, ci noi oamenii i le-am bătut în cuie. N-am avut milă de El deși suferea pentru noi. N-am găsit nicio piatră pe care să-L punem să șadă în agonia dusă pentru noi, ci i-am bătut picioarele într-un cui pentru a stea acolo țapăn și pentru a i se scurge sângele la propriu din El. Cu toate acestea El nu a cârtit, nu s-a văitat, nu ne-a urât, ci din contră ne-a iubit și i-a cerut Tatălui să ne ierte. El a stat acolo până când a biruit orice dușman de-al nostru pentru ca azi să fim liberi față de curvii, tutun, droguri, alcool, minciună, ură, bârfă, răutate și față de orice drac obraznic care ne vânează. El a suferit pe Cruce pentru ca noi să avem totul deplin în El, mai ales viața veșnică. Îl iubești tu pe Hristos și L-ai acceptat ca Salvator?
Cu prețuire,
Toni Berbece