Când am intrat în camera tinerei de 19-20 de ani, care de la 4 luni de zile are creierul afectat în urma unei convulsii puternice, m-a lovit un miros greu, efectiv am dat un pas înapoi și am zis în mintea mea că nu intru, deși fusesem rugat să-i dau o binecuvântare tinerei. Dar am auzit vocea Lui profundă tot în mintea mea, suna acel gând puternic așa: “Tu crezi că Mie Mi-a fost ușor să intru după voi în lumea de păcat, pune mâna pe ea și binecuvântează-o pentru că Eu am pus mâinile amândouă pe o cruce pentru tine?”
Atunci m-am gândit la versetele care spun: “Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre în care trăiaţi odinioară după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării. Între ei eram şi noi toţi odinioară, când trăiam în poftele firii noastre pământeşti, când făceam voile firii pământeşti şi ale gândurilor noastre şi eram din fire copii ai mâniei, ca şi ceilalţi. Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit, măcar că eram morţi în greşelile noastre, ne-a adus la viaţă împreună cu Hristos (prin har sunteţi mântuiţi)” – Efeseni 2:1-5.
Când Hristos a intrat după noi pentru a ne salva miroseam greu, zice Biblia că eram morți. Un mort nu miroase niciodată frumos și nici nu e o întâlnire prea plăcută. Dar El, așa cum eram, ne-a iubit. Nu miroseam a Chanel nici a Armani, ci a fapte mizerabile, eram din calea afară de răi, niște morți obraznici și capabili să-L răstignim și pe Dumnezeu venit la noi în cel mai iubitor și plin de dragoste mod posibil.
Așadar, nu uitați, e cineva care ne iubește și intră după noi în orice mocirlă sau mizerie ne-am afla. Acela este Hristos Salvatorul nostru. Tu L-ai lăsat să între și după tine?
Cu prețuire,
Toni Berbece