Azi am fost la covrigărie, iar înaintea mea a venit o bunicuță cu un pumn de mărunt, când a vrut să i-l dea vânzătoarei, aproape tot mărunțișul s-a vărsat pe tejghea, o parte căzând pe podea. Vânzătoarea s-a uitat la ce mai avea în mână și a zis: “Sunt toți, ce doriți de ei?” Bătrânica a cerut câțiva covrigi, iar apoi s-a uitat la mine cu niște ochi calzi și demni, cu o privire plină de înțelepciune, care mi-a străpuns inima, spunându-mi că în ei se oglindește un suflet nobil.
Am știut dintotdeauna că oamenii cu mărunt nu sunt mărunți. Pentru că și mie mi-a cerut odată fiul meu de câțiva anișori un covrig și n-aveam niciun leu. Atunci i-am spus lui Dumnezeu: “Doamne, dacă exiști ajuta-mă să găsesc un leu!” M-am plimbat prin jurul blocului și nu am găsit nimic. Apoi am zis: “E Ok, știu că exiști și nu-i nevoie să-mi dai un leu, credința mea în Tine nu stă într-un leu!” La scurt timp Dumnezeu m-a umplut de binecuvântări.
Mi-am dat seama atunci că o mână plină de mărunt sau chiar goală e un test al credinței, care naște suflete nobile, iar apoi când Dumnezeu dă mașini cu sigla imprimată pe tetiere sau când dă tricouri cu căluți în piept nu te mai poți pierde, pentru că nu te-ai pierdut nici când nu ți-a dat nimic. Sărăcia e un test, la fel și bogăția, iar din fiecare poți strânge o comoară imensa pentru Cer. Din sărăcie strângi credința că Dumnezeu există și e acolo, chiar dacă nu dă lucruri pământești, ci doar strictul necesar, iar din bogăție aduni o comoară prin dărnicie, pentru că din ce ai primit spre administrare dai cu mână largă și celor care caută un leu prin buzunare sau în jurul blocului cum am făcut-o și eu.
Important este să înțelegem sezonul prin care trecem, fie sărăcie, fie bogăție, noi să ne încredem în Tata. Cum spunea si fratele meu, nu e bine ca cei săraci să-i hulească pe bogați susținând că toți trebuie să fie săraci, iar nici cei bogați să nu-i hulească pe cei săraci, susținând că sunt blestemați că n-au. Nici sărăcia și nici bogăția nu sunt virtuți în sine, ci ce faci în ele poate să aducă neprihănire în viața ta. Ești tu gata să-L lauzi pe Hristos fie în sărăcie fie în bogăție cum spunea Apostolul Pavel: “…căci m-am deprins să fiu mulțumit cu starea în care mă găsesc. Știu să trăiesc smerit și știu să trăiesc în belșug. În totul și pretutindeni m-am deprins să fiu sătul și flămând, să fiu în belșug și să fiu în lipsă. Pot totul în Hristos, care mă întărește (Filipeni 4:11-13).”
Nu oamenii cu mărunt sunt mărunți, mărunți sunt oamenii care au și nu dau!
Cu prețuire,
Toni Berbece