El n-a murit ca să îl purtăm doar la gât pe o cruciuliță în timp ce în fapte se vede dumnezeul lumii acesteia, hoțul, care prin ura din oameni, L-a suit pe Cruce, ci a murit ca să-L purtăm în inimi și prin fapte să fim ca El. Nu-L putem cinsti de pe buze, în timp ce prin fapte Îl răstignim din nou.

El n-a murit ca să îl vizităm o dată sau de doua ori pe an la o Biserică din lemn sau piatră, ci a murit ca noi să fim Biserica, Trupul lui Hristos și nu un trup schimonosit de păcat si de Diavol. Credem că-L putem aresta din nou și-L putem ține închis în Biserici reci și goale, crezând că va sta cuminte acolo. Nu, ci va reveni ca Leu, ca Judecător și va zdrobi cu suflarea gurii Lui orice păcătos care L-a sfidat prin păcat.

El n-a murit că nu avea ce face în Cer, El n-a murit pentru niște oameni “neprihăniți”, care “n-au dat în cap nimănui” și “n-au furat nevasta sau soțul nimănui”, ci a murit pentru că cu toții eram vrednici de moarte și a trebuit să fie condamnat ca noi sa ne încredem în El si sa nu mai fim judecați.

El n-a murit ca să fie pus doar în poze și picturi înduioșătoare, ci a murit ca sa fie pus în inimi și cu El în inimi să producem neprihănire, care ne duce într-o lume unde lacrimi si durere nu vor mai fi. El n-a murit pentru o religie, ci pentru o relație cu tine. El a murit sa distrugă religia preoților care profitau de oameni si care promiteau raiul, dar conduceau oamenii prin păcate si lăcomii spre iad, El a urât ipocrizia religioșilor, care purtau simboluri sfinte, dar comiteau păcatele demonilor. Tu ce religie ai? A lui Hristos sau cea care îți permite beții, curvii, minciuni, răutăți și care totuși te minte că Hristos e cu tine?

Cu prețuire pentru sfinți,
Toni Berbece

Citeam ieri despre minunea prin care Hristos i-a lipit urechea slujitorului Marelui Preot, ureche pe care Petru i-o tăiase și pe care Hristos l-a oprit poruncindu-i să bage sabia înapoi. Eu mă așteptam ca oamenii aceia să se oprească din a-L mai aresta pe Hristos, cum să vezi că îți este lipită urechea de acele mâini dumnezeiești si apoi să îi pui lanțuri? Dar acesta este omul, se dă de ceasul morții, se zvârcolește înaintea lui Dumnezeu să-l facă bine, promite că se lasă de păcate și când se vede cu “urechea lipită” Îi pune cătușele lui Hristos și-L arestează din nou.

Cum să îți vezi urechea pusă la loc fără un fir de ață, fără ca acul să treacă prin piele, fără pic de bandaj si antibiotice după și cu toate acestea să-L sui pe cruce? Cum sa îți vezi urechea lipită si totuși să nu auzi minunatele cuvinte care te cheamă la viață? Am prieteni care au promis că dacă ma rog pentru ei si “pun o vorbă la Hristos” să scape de cancer, să le fie vindecați copiii, să scape de depresii, să scape de divorțuri, ei se vor întoarce la Hristos, însă tristețea mea este că deși Hristos le-a răspuns, ei totuși tot în lepădare de El trăiesc, tot în vicii și tot în păcate prin care Îl biciuiesc mereu.

Pentru unii se aplica aceste cuvinte ale Mântuitorului: “De aceea le vorbesc în pilde, pentru că ei, „măcar că văd, nu văd, și, măcar că aud, nu aud, nici nu înțeleg.“ Și pentru ei se împlinește profeția lui Isaia, care zice: „Veți auzi cu auzul,* dar nicidecum nu veți înțelege, și veți privi cu privirea,* dar nicidecum nu veți pricepe. Căci inima acestui popor s‑a împietrit. Urechile lor aud greu, iar ochii li s‑au închis, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înțeleagă cu inima, să se întoarcă și să‑i vindec!“ Dar fericiți sunt ochii voștri pentru că văd și fericite sunt urechile voastre pentru că aud” (Matei 13:13-16). Tu Îl poți auzi și înțelege pe Hristos?

Cu prețuire,
Toni Berbece

Soția mea a primit un mesaj foarte trist de la o profesoară de engleză, care predă la clasele V-VIII, aceasta spunea că a predat tema Paștelui și i-a întrebat pe copii despre Hristos. Un copil a zis că Isus a murit pentru că era bolnav, majoritatea habar nu aveau cine este Hristos și de ce a murit. Da, El a murit pentru că era bolnav de iubire după omenire, a murit dându-ne cea mai frumoasă lecție de iertare, începând cu “lipitul” urechii celui care a venit să îl aresteze, pentru că făcea prea mult bine și pentru că preoții erau invidioși pe El, ureche pe care i-o tăiase Petru, până la tăcerea pe când a fost batjocorit, răspunzând blând când a fost pălmuit și strigând de pe Cruce: “Tată, iartă-i căci nu știu ce fac!”

O fetiță a râs puternic când a auzit că Paștele este despre Hristos, a zis că Paștele este despre iepuraș, că ea așa știe de la părinți și așa vede peste tot, sărbătorirea unui iepuraș. Pentru că asta am făcut noi, 98% creștini, care ne batem cu pumnul în piept că avem credința noastră strămoșească, i-am lăsat pe copii să creadă că un iepure banal merită adorat. Majoritatea copiilor celor care se calcă pe picioare și se îngrămădesc cu miile să ia lumină doar o dată pe an, habar nu au despre cine a fost Hristos și ce a făcut pentru ei. Copiii noștri nu știu lecțiile iubirii predate de Cel mai iubitor si blând om care a trăit vreodată, om care a fost în același timp Dumnezeul coborât la noi pentru a ne ierta.

Majoritara copiilor noștri nu știu cuvintele Lui de aur, care dau viață și caracter și astăzi, dar știu branduri de țigări, alcool și de prezervative (pentru că le dăm de pe la 14 ani ca să îi “protejam” de boli, dar nu-i învățăm înfrânarea si răbdarea ca să-i scăpăm si de Iad). Au Tik-tok de pe la 5 ani si urmăresc toate mizeriile si păcatele posibile, dar știu despre Biblie doar că este o carte neagră. Musulmanii au făcut răscoală în Suedia pentru că un politician le-a jignit cartea, iar noi o necinstim singuri pe a noastră. Oare mai este România o țară creștină? Vreți să fiți creștini autentici? Începeți cu Biblia, faceți rost cât se mai poate de Biblii și începeți să strângeți cuvânt în inimi ca să nu mai păcătuiți împotriva voastră și a lui Dumnezeu!

Cu prețuire pentru Hristos,
Toni Berbece