Skip to main content

Devotamentul orb față de un sistem “malefic”

Albert Speer a ajuns Ministrul Înarmării in regimul lui Hitler după ce “liderul suprem” “l-a eliminat” pe cel dinainte. Speer avea misiunea de a “împrospăta” înarmarea armatei demonice pe sfârșit de război. În cartea sa intitulată “Statul deținuților”, acest “maestru al morții” povestește că s-a folosit în manipularea sa a sute de mii de tehnicieni si oameni de știință de ceea ce a numit “devotamentul orb” si plin de entuziasm ascuns în spatele “anonimatului”. Toți credeau că faptele lor vor fi ascunse în istorie și că nu vor plăti pentru ororile făcute. La fel cum mulți astăzi cred că nedreptățile lor vor fi ascunse sub anonimat sau sub ideea că toți au făcut la fel.

Atunci se înghesuiau Daimler Benz și Mercedes să propună bombardiere transatlantice, iar BMW propunea un avion cu reacție in care pilotul sa stea cu fața in jos si să suporte forte de 14 G și nu de doar 9 G, slavă Domnului că așa ceva n-a fost posibil (directorii de atunci au plătit scump servilismul lor). Nu mai vorbim de IG Farben (a patra cea mai mare companie din lume), fabrică care a folosit 300.000 de mii de prizonieri din care 30.000 au fost uciși prin muncă sau alte forme, nu la voia întâmplării fabrica întinsă pe 20 de km pătrați era poziționată lângă Auschwitz. Iată ce ușor poți face coloși ai națiunii să-ți urmeze planurile imorale, dacă le arunci un “os” sau dacă le promiți confort. Sub ideea “mai bine să plângă mama lor decât a noastră” mulți au devenit călăii lumii.

Oare nu există si azi acești demoni de orbire morală peste lume? Oare nu-i vedem și pe ai noștri transformând țări întregi în “State de deținuți”? Oare nu-i vedem si pe cei de azi, la 70 de ani distanță cum cu o orbire și cu un entuziasm demonic sunt încolonați în împlinirea unui plan de a subjuga oamenii liberi și de a-i ștanța pe toți cu un cod, iar cine nu se supune să fie exclus din societate si condamnat fie la incapacitatea de a-și câștiga pâinea sau de a-și continua studiile sau chiar de a-și hrăni sufletul într-o Biserică? Nu fii un Albert Speer, ci un Albert Einstein, care a refuzat semnarea Manifestului Fulda prin care toți oamenii de știință se dedicau “armatei naziste”. Nu ignora ce se întâmplă acum, cum instituții majore din SUA (precum Fundația Rockefeller) au ignorat derapajele lui Hitler si au continuat să sponsorizeze “cercetări naziste folosite împotriva umanității mai apoi”. Tot printr-o “cercetare” sponsorizată de guverne acest “virus” a ajuns modificat si mai ucigaș de zeci de ori… Cu ce scop?

De luni, 22 Noiembrie, Grecia intra sub “asediu” si nici în Biserică nu mai intri fără un cod. În Olanda sunt revolte de strada din cauza restricțiilor tot mai aspre deși 72,3 % sunt inserați. Oameni realizează că sunt înșelați. Ce-i asta? Oare nu o orbire sub care Diavolul a tras aproape toată planeta? Nu suntem încă în era descrisă mai sus, dar ne îndreptam spre ea rapid. De ce? Cine-i va mai opri! Aceeași răutate e in oameni, așteaptă doar o scânteie pentru a fi declanșată. Oare de data aceasta chiar vine Hristos să pună capăt unei lumi nedrepte?

Pe baricade pentru adevăr,
Toni Berbece

Luați-vă mâinile de pe porțile Bisericii…

Puteți pune lacăte și scanere unde vreți voi, dar nu la ușa Bisericii. Acolo trebuie să intre inserați si neinserați deopotrivă, iar în interiorul Casei Domnului ei sunt frați, acolo lumea aceasta cu regulile ei discriminatorii se oprește, acolo intri înaintea lui Hristos unde nu mai există negru și alb, rrom și român, bogat și sărac, femeie și bărbat, ci există suflet flămând după Hristos și după neprihănire.

Puneți lacăte și paznici la ce porți vreți voi, dar nu puneți cititoare de coduri la intrarea în Biserică, nimeni n-are voie să facă acest lucru, iar de-l vor cere fac apel la toți preoții și pastorii din România să lupte pentru libertatea Bisericii într-un stat ce vrea să se supună tot mai mult unui jug pe care și-l pune deliberat pe umeri. Biserica e moștenirea lui Hristos si nu poți pune semnul egal între Casa Domnului de rugăciune și Dedeman sau orice alt magazin, nu poți condiționa intrarea în refugiul omului, Biserica, sub nicio formă. În Biserică fuge cel fără nădejde, în Biserică fuge cel ce are groaza morții în ochi, în Biserică fuge cel ce vrea să ia o gură de aer ceresc, în Biserică fuge cel ce vrea să se simtă mai aproape de Mirele Hristos, iar a-l face să se gândească dacă are voie să vină fără “pașaport verde” la mărturisire/spovedanie sau Cina Domnului/Împărtășanie este un soi de “persecuție comunistă și nazistă”.

M-a durut când o doamnă mi-a cerut Împărtășania pe 3 luni deoarece în Biserica ei nu intră decât cei “inserați”, această discriminare făcută chiar de preoți sau pastori este o mârșăvie pe care Hristos ar scoate-o din Biserica Lui cu biciul. Cum ne putem supune noi unui ordin de a împărți turma lui Hristos la intrarea în Biserica între inserați și neinserați când iată ce ne-a spus primul lider pus de Hristos peste Biserica Lui: “Păstoriţi turma lui Dumnezeu, care este sub paza voastră, nu de silă, ci de bunăvoie, după voia lui Dumnezeu; nu pentru un câștig mârșav, ci cu lepădare de sine; nu ca și cum aţi stăpâni peste cei ce v-au căzut la împărţeală, ci făcându-vă pilde turmei. Și, când Se va arăta Păstorul cel mare, veţi căpăta cununa care nu se poate veșteji, a slavei (1 Petru 5:2-4).”

Cu prețuire pentru adevăr,
Toni Berbece

De ce să nu te temi…

Să nu te temi deoarece frica scade sistemul imunitar al trupului și al sufletului, frica ne face moi înaintea virusurilor trupești si spirituali, frica ne face ușor de pătruns de boli fizice și mintale, frica este drumul de glorie pe care mărșăluiesc dușmanii noștri spre cucerirea noastră, de aceea curajul în fața bolii și înaintea oricărei provocări este garanția succesului. Fricoșii nu intră în Rai pentru că ei și-au predat armele înaintea luptei, au dezertat de frica dușmanilor care erau deja învinși, iar apoi L-au învinuit pe Dumnezeu si pe alții pentru eșecurile lor.

Să nu te temi deoarece frica scade capacitatea de a gândi constructiv. Frica ne aruncă o momeală falsă în care ne zbatem prinși de parcă chiar ar exista un pericol. Când am fost în Deltă la pescuit unui prieten nu-i venea să creadă că peștii chiar pot fi prinși cu o bucată de plastic ce imită un peștișor sau chiar mai mult de atât cu o linguriță cu ace în ea ce doar sclipește în apă. I-am spus că si noi la fel de “prostuți” suntem uneori, ne panicăm când Diavolul ne flutură amenințări false și ne pierdem pacea de azi gândindu-ne la boli și falimente de mâine, când si pentru mâine Dumnezeu are pregătită bunătatea Lui.

Să nu te temi deoarece frica îi intoxică pe cei din jurul tău chiar mai rău decât pe tine, e ca fumatul, mai nociv pentru cei ce inspiră fumul scos de fumător. Frica a dezarmat oștiri colosale, de aceea în Israel primii care erau trimiși acasă de la oaste erau cei cărora le tremurau săbiile în mână și care erau palizi la față. Ghedeon si-a făcut o armata de doar 300 de curajoși care făcea cât zeci de mii de lași și slabi, oameni fricoși. Nu fi toxic pentru cei din jur, sunt destul de toxice televiziunile și guvernele cu știrile și faptele lor rele. Au francezii o vorbă “bon courage”, adică curaj din acela bun, nu o imitație de curaj care zboară la prima veste rea. Asta vă doresc și eu, curaj din Hristosul care cu mâinile Sale sfinte a rupt porțile bolii, ale păcatului si ale Iadului.

Cu prețuire,
Toni Berbece