Am aflat de la știri că într-o comună din România, s-a instalat urna de vot într-o cârciumă, motivul fiind faptul că nu au avut alt loc “mai potrivit” și disponibil. Păi acolo unde domnește Bacus, dumnezeul vinului și al alcoolicilor, nimic bun nu se întâmplă, nici școala nu-i bună, nici sala de sport nu-i bună, n-ai altă clădire “publică” în condiții bune decât cârciuma.
În altă comună, urna de vot s-a amenajat în curtea unei Biserici, aveau și ei cârciumă, dar nici vorbă să ducă oamenii acolo la vot, au dorit să voteze cu cântece bisericești în surdină, nici vorbă să simtă miros de alcool prin preajmă.
Vedeți? Cum ne așternem așa dormim, când așterni cu Dumnezeu, dormi bine, iar când îți așterni cu Diavolul nu prea mai dormi deloc liniștit. Unii aleg Biserica și pe Dumnezeu, alții crâșma și viciile sărăciei. Așa, ca principiu, nu ai cum să amenajezi urna de vot într-un bar, iar mai apoi să aștepți schimbări în bine.
Oameni buni, nu uitați că nu alegerea unor oameni ne va salva, ci alegerea lui Dumnezeu, care va pune oamenii potriviți pe buletinele de vot și va face curat în partide, ne va salva.
Unora li se potrivește bine acest verset: “Domnul zice: „Când se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinstește cu gura și cu buzele, dar inima lui este departe de Mine și frica pe care o are de Mine nu este decât o învăţătură de datină omenească.” – Isaia 29:13
Unde nu-i rugăciune mintea și sufletul nu au parte de terapia Cerului, singura terapie care este gratis și care funcționează mereu. Prea mulți oameni au mințile tulburi. Vorbeam ieri cu un tânăr, care s-a dat cu capul de perete de nervi și care și-a pierdut controlul minții, motiv pentru care a fost și internat, i-am recomandat rugăciunea. Pentru că oamenii nu i-au în serios puterea rugăciunii de aceea pierd cel mai puternic medicament, anume chemarea lui Hristos peste mințile noastre.
Unde nu-i rugăciune nu e râvnă și pasiune pentru fapte bune și pentru sfințire. Îmi dau seama dacă un om are o viață de rugăciune după binele pe care-l face și după foamea de a se sfinți, pentru că atunci când ne ridicăm de pe genunchi ne ridicăm gata să facem faptele bune pe care Dumnezeu ni le-a pus înainte. Un om al rugăciunii povestea că odată când se ruga a văzut un înger al Domnului cum a venit și i-a schimbat încălțămintea care era prăfuită și ruptă. Atunci a întrebat de ce i s-a schimbat încălțămintea, iar îngerul l-a lămurit spunându-i că în Scriptură râvna este asociată cu încălțămintea, iar când noi ne rugăm Dumnezeu ne înnoiește râvna pentru tot ce-i sfânt. Tu cât de des îți înnoiești încălțămintea spirituală?
Unde nu-i rugăciune nu locuiește Dumnezeu, ci locuiesc ura, invidia, cearta, lenea, bârfa, denigrarea aproapelui și mândria. Rugăciunea le spulberă pe toate acestea cu suflarea aripilor Duhului Sfânt care se așeză peste cel îngenunchiat înaintea lui Hristos!
“Vegheaţi și rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă.” – Matei 26:41
“Vegheaţi dar în tot timpul şi rugaţi-vă, ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea care se vor întâmpla şi să staţi în picioare înaintea Fiului omului.” – Luca 21:36
Biblia ne spune că națiunile care se complac în păcat și le îngrămădesc unul peste altul fără număr și fără căință au parte de conducători lacomi din trei puncte de vedere.
Prima lăcomie este lăcomia după avere. Citeam despre Barac Obama că atunci când a ajuns președinte avea avere de 1 milion de dolari, iar după zece ani de mandat are o avere de peste 200 de milioane de dolari. La noi nu prea au cum să o declare că nu e câștigată ca la Americani din “vânzarea de cărți sau talk show-uri”. La noi doar auzim zvonuri că banii de spitale sunt prin Brazilia, Madagascar, Panama și alte țări exotice unde ai noștri și-au făcut palate, plaje private și hoteluri. Iată ce zice Biblia despre ei: “Împărat eşti tu oare, de te întreci în cedri? Nu mânca tatăl tău şi nu bea şi el? Şi totuşi el făcea dreptate şi judecată, şi era fericit… Dar tu n-ai ochi şi inimă decât ca să te dedai la lăcomie… (Ieremia 22:15)!” Doamne, ne smerim, ne căim de păcate și te rugăm îndepărtează conducătorii lacomi după avere!
Al doilea fel de lăcomie este lăcomia de rușine. Îi avem și pe aceștia la conducerea țării, conducători care nu se mai satură de rușine, afișează fapte rușinoase și caută să facă din comportamentul depravat chiar lege pentru toți. Iată ce zice Amos: “Abia au încetat să bea şi se dedau la curvie; cârmuitorii lor sunt lacomi, da, sunt lacomi după ruşine” (Osea 4:18)! Da, de conducători bețivi și curvari e plină țara, am avut și președinte renumit pentru așa ceva. Conducători cu amante mai tinere cu 30 de ani decât ei, conducători care să sponsorizeze concerte spurcate, avem și din aceștia. Doamne, ne smerim, ne căim de păcate și te rugăm îndepărtează conducătorii lacomi după rușine și păcat.
Al treilea tip de lăcomie este lăcomia după nedreptate. Ultimul grad al lăcomiei lor este lăcomia de a-și umili propriul popor. Am avut un dictator a cărui soție ne făcea pe noi românii “viermi”, am avut acest cuplu de dictatori, care nu dădea doi bani pe o viață de om și pe faptul că românul muncitor primea ulei, zahăr și carne cu porția. Câinii poliției mâncau mai multă carne decât un om obișnuit, iar securiștii aveau tot ce-și doreau. Azi sunt convins că mulți dintre conducătorii noștri pe fața ne promit și ne lingușesc, iar la mesele lor vorbesc despre noi ca despre niște “vite de corvoadă” bune de subjugat. Iată ce a spus Amos despre aceștia: “Nu sunt în stare să lucreze cu neprihănire, zice Domnul, ci își îngrămădesc în palate comori câștigate prin silnicie și răpire” (Amos 3:10). Să elibereze Domnul poporul acesta și de acești conducători lacomi de a ne umili și subjuga prin nedreptate și chiar prin ucidere, pentru că ne mor bolnavii intubați în incendii prin spitalele din care fură ei. Doamne, ne smerim, ne căim de păcate și te rugăm îndepărtează conducătorii lacomi după nedreptate și uciderea noastră cu zile.
Rugați-vă și votați mai întâi de toate cu smerenie și puritate în inimi! Cu prețuire, Toni Berbece
