Am auzit foarte multe mărturii de la oameni care s-au drogat și astfel au avut acces la lumea demonică. Mulți au înnebunit, alții au primit porunci de la demonii pe care i-au auzit vorbindu-le, iar alții chiar au primit “sfaturi” de viață.

De exemplu, am auzit că un tip din industria muzicală din România, un tip care deține o casă de discuri celebră și prin mâna căruia trec mulți artiști români, s-a drogat, iar în urma sevrajului a zis că el l-a întâlnit pe Isus care i-ar fi spus că face o treabă foarte bună și că e pe drumul cel bun. Ce credeți? Acest om chiar l-a crezut pe dracul respectiv care s-a dat drept Isus. Și azi crede că tot ce face e bun și că toate păcatele din viața lui sunt pe locul Mântuitorului.

Un alt caz este cazul celui mai recent act de crimă din România. Cu toți ați auzit la știri de faptul că un bărbat a ucis un alt bărbat și a fost dat în urmărire generală. Aseară târziu a fost prins sub influența alcoolului și a drogurilor. Știți ce a declarat când a fost întrebat de ce a ucis? A spus că o icoană pe care a văzut-o într-o cameră i-ar fi vorbit și că i-a dat puteri inimaginabile, puteri care l-au făcut să ucidă. Doar un om naiv ca un copil de biberon nu poate vedea aici Combinația fatală dintre draci și vicii.

Dragilor, drogurile și alcoolul vor fi mereu unealta Satanei și a demonilor săi. El se va folosi de acestea pentru a lua mințile oamenilor și pentru a avea acces la ei. De aceea Isus și ucenicii Săi eliberau atunci și eliberează și azi oameni de demoni de necurăție, acești demoni se lipesc de orice e necurat din viața omului, iar apoi îl manipulează și îl țin robit. Doar forța credinței în Cristos eliberează omul de așa ceva. Stai departe de droguri și de alcool și de orice alt păcat și viciu, pentru că astfel intri pe teritoriul stăpânitorului acestei lumi care te va controla.

Cu prețuire,

Toni Berbece

În Biblie avem o poveste jumătate fericită, jumătate tristă. În prima parte, Isus l-a eliberat pe cel mai demonizat om găsit în Scriptură. Era așa de demonizat încât rupea lanțurile de fier cu care era legat, dormea în cimitir și își chinuia trupul tăindu-se cu pietre (obicei de automutilare întâlnit des și astăzi la cei care-și fac tăieturi pe mâini).

Dar despre această eliberare primii care au dat de veste au fost porcarii, a căror porci murise în urma acestei eliberări. Dracii, în drumul lor spre adânc, au cerut să mai posedeze câteva clipe niște porci, iar porcii aceștia au sărit într-o râpă unde au murit. Isus a permis acest lucru pentru ca cei din Gadar să aleagă între El și presupusa pagubă, pentru că alegerea lui Isus presupune întotdeauna un cost (renunțarea la păcat).

Porcarii au fugit în cetate și au vorbit despre un “tip ciudat” care le-a omorât porcii (echivalentul poftelor firii păcătoase – Isus a declarat război acestora), dar nu au vorbit și de faptul că demonizatul acela celebru, care pusese stăpânire pe cimitirul lor și pe o bună parte din țară, fusese eliberat. Porcarii L-au denigrat pe Isus. Atunci toți din cetate au ieșit și i-au cerut lui Isus să plece. Mulți Îl etichetează greșit înainte de a-L cunoaște. Mulți aleg porcii vieții în locul lui Isus, mulți caută viața în mizerie și apoi se miră de efectele ei dezastroase.

Interesant este că Marcu ne spune cum mai apoi fostul demonizat a început să spună și el ce i-a făcut Isus și cum l-a salvat și de acum toți se minunau, nu mai erau supărați pe Isus. Parcă L-ar fi vrut înapoi. Vedeți, contează mult la cine privești când e vorba de Isus. Sunt unii care zic că L-au întâlnit, dar ei fiind porcari (simbolul oamenilor de nimic), L-au reprezentat sau descris greșit pe Isus. Important este să privești la cei în care se vede forța de vindecare și de iubire a lui Isus și nu la denigratori, la cei care zic că L-au întâlnit dar își iubesc în continuare porcii (adică păcatele).

Cu prețuire,

Toni Berbece

Ucenicii lui Isus nu au botezat niciun copil deși aceștia, la porunca lui Isus, au botezat mai mulți oameni decât a făcut-o Ioan Botezătorul (Ioan 4:1-2). Copiii în schimbi erau aduși la Templul lui Dumnezeu, iar mai apoi poporul, când a văzut ungerea lui Isus, îi aducea la Acesta pentru a fi binecuvântați.

Binecuvântarea pe care noi o rostim asupra copiilor noștri este binecuvântarea pe care Dumnezeu le-a dat-o ca poruncă evreilor prin Moise ca să fie rostită asupra noilor născuți, iată care este: “Domnul să te binecuvânteze şi să te păzească! Domnul să facă să lumineze faţa Sa peste tine şi să se îndure de tine! Domnul să-Şi înalţe faţa peste tine şi să-ţi dea pacea (Numeri 6:24-26)!”

Copilul fiind binecuvântat astfel are asupra lui cea mai mare binecuvântare și protecție care i se poate da, anume Însuși Numele lui Dumnezeu Atotputernicul asupra lui. Apoi, copilul binecuvântat este crescut în principiile creștine, ca singur și nesilit de nimeni, ci de bună voie, să aleagă să fie un urmaș al lui Cristos și să intre la maturitate prin botez în sânul Bisericii, a trupului lui Isus Cristos. Porunca lui Isus din Evanghelia după Marcu a fost ca oricine va crede să fie și botezat, deci mai întâi credința și apoi mărturisirea ei în apa botezului, care este simbolul morții firii păcătoase și al învierii în noua viață alături de Cristos.

Aceaara este Scriptura, restul sunt schimbări și adăugiri omenești, datini și obiceiuri.

Cu prețuire,

Toni Berbece