Aruncăm la gunoi munți de mâncare si ne văităm că este foamete, ardem câmpuri si zicem că nu se face grâul, băgăm miliarde în arme și bombe și zicem că ne bate Dumnezeu cu război si sărăcie, ne ucidem copiii și zicem că suntem sterpi și că ne stingem ca neam. Facem “boli în laboratoare” și ne văităm că ne mor rudele prin spitale sufocate sau cu plămânii prăjiți de butelii. Ne-am pierdut înțelepciunea de a ne face bine din cauza îndepărtării de Dumnezeu. Pe măsura ce îl negăm pe Dumnezeu și-L înlocuim cu idoli făcuți de mâinile noastre, ne vom întoarce tot mai mult la sclavagism, prin care tot mai mult ne vom asupri unii pe alții.

Aruncăm la gunoi timpul de părtășie cu familia și cei care chiar contează pentru noi cu adevărat și petrecem timp cu orele cu niște aparate în mâini și ne văităm că suntem singuri, egoiști si reci. Ne-am înstrăinat de Biserică, Scriptură și rugăciune, ne irită o chemare la Biserică, ne indispune o chemare la citirea Scripturii sau rugăciune și ne mirăm că ne cotrobăie dracii prin minte și suntem plini de depresii, anxietăți și boli mintale. Ne-am fugărit îngerii păzitori prin drăcuieli, înjurături și blesteme, am ajuns să înlocuim cântările duhovnicești și cu bun simț cu ode aduse dracilor și păcatelor, apoi ne mirăm că ne năpădesc sinuciderile și că se aruncă copiii in fața trenului cum s-a întâmplat recent cu copila din Italia.

Aruncăm Raiul și alegem Iadul, glumind hulitor că vom învârti cu Michiduță la cazane, însă când simțim Iadul fugim disperați pe la toate Bisericile și căutăm toți oamenii cu har. Hula este motivul pentru care Dumnezeu nu răspunde adesea, El nu se lasă batjocorit, de aceea mai bine să înveți să taci înaintea măreției lui Dumnezeu decât să-L iei peste picior și să aduci astfel “jertfa nebunului”. Nu te juca cu Dumnezeu, nu te juca cu destinația ta, nu te juca cu ceea ce contează pentru că suntem fragili ca o muscă pe care o lovește “paleta vieții” când nu se așteaptă. Fii înțelept, alege ce este esențial și nu mai arunca la gunoi șansă după șansă. La urma urmei vom sta cu toții înaintea unei morți, unei judecați și unei destinații finale. Nimeni nu scapă!

Cu prețuire,
Toni Berbece

Când la știri ți se vorbește despre cupola de foc de peste lume și despre temperaturi care vor topi pământul, tu deschide Cuvântul lui Dumnezeu și vei găsi acolo niște oameni care vor scăpa de focul apocaliptic ce va arde pământul ca pe un balot de paie. Ei nu vor putea opri “încălzirea globală” și nu este de la gazele noastre, ci lumea aceasta trebuie să treacă, iar ultimul ei potop va fi unul de foc, după cum a spus Apostolul Petru: “Ziua Domnului însă va veni ca un hoț. În ziua aceea, cerurile vor trece cu trosnet, trupurile cerești se vor topi de mare căldură și pământul, cu tot ce este pe el, va arde”. (2 Petru 3:10-15). Însă există un plan de scăpare pentru cei ai lui Hristos. L-ai descoperit?

Când la știri ți se spune că vin noi boli nimicitoare, tu deschide Biblia și vei găsi că nu trebuie să te temi nici de ciuma care umblă în întuneric, nici de molima care bântuie ziua-n amiaza mare (Psalmul 91:6). Ele vor fi lângă tine și poate chiar în tine, dar nu trebuie să te temi, deoarece frica nu-i pentru copiii Domnului. Noi vom trăi cât ni s-a dat aici, iar dincolo o vesnicie. În fața bolii, creștinii se pregătesc ca o mireasă înaintea nunții, gândindu-se dacă nu cumva acesta este momentul întâlnirii cu Hristos. Atunci de ce ne temem de trecerea dincolo?

Când la știri ți se spune că vine foametea și seceta, tu spune-le despre Ilie, profet iubit de români, pentru care Dumnezeu a ținut un pârâu nesecat, iar corbii i-au adus carne de grătar în fiecare zi. Spune-le de văduva din Sarepta, căreia nu i-a “secat” untdelemnul în vas și făina în pungă. Apocalipsa ne promite celor ce Îl căutăm pe Dumnezeu că ne va da din “mana ascunsă”, deci pentru vremuri de foamete Dumnezeu are si pentru tine mana lui bogată cu care să te hrănească. Așadar, nu mai urmări știrile lor depresive, ci deschide Biblia și vei găsi știrile care contează, veștile care te duc la salvare.

Cu prețuire,
Toni Berbece

Am cedat fără luptă libertatea noastră fizică de dragul unor promisiuni că ne vor păstra “sănătoși”. Acum, oricând vor, ne pot închide în case, ne pot forța să luam “medicamente”, ne pot forța să ne limiteze pe toți la un “cod” cu care să intram în magazine, să călătorim sau să avem parte de cele mai simple si vitale lucruri. Am cedat din cauza fricii, din cauza că iubim mai mult trupul decât sufletul, libertatea si demnitatea de care nu trebuie să se atingă nimeni.

Am cedat fără luptă educația copiilor noștri, ne-au umplut grădinițele, școlile și materialele educative, cât si pe cele de divertisment, cu o ideologie demonică, care recrutează dintre pruncii noștri “orci” pentru propaganda lor “desfrânată”. De aceea la ultima lor apariție era plin de copii, copiii noștri, iar in timp ce ei râd a satisfacție demonică, noi dormim indiferenți ca in Pilda Neghinei spusă de Hristos. Au înțeles că dacă vor să fie mulți, trebuie să ne coopteze copiii, așa că noi i-am lăsat din indiferență sau sub amenințări simple și nerealiste. Nu mai avem tăria de a ne apăra nici copilașii, pentru că nu ne mai alimentăm din Dumnezeu, singurul care ne poate întări în fața Diavolului. Am eliminat dumnezeirea din noi de aceea suntem haotici, morți de spaimă în fața unui număr mic de inamici și gata să cedăm orice doar pentru un confort fals.

Am cedat fără luptă familia, credința, obiceiurile sfinte, chiar și naționalitatea si identitatea noastră ca neam, doar pentru că ne-am pus în genunchi înaintea dușmanului și de acolo l-am văzut uriaș, însă dacă ne-am fi pus în genunchi înaintea lui Dumnezeu am fi fost mult prea mari pentru gura Diavolului, care caută pe cine să înghită. Uriașii nu sunt ei, ci suntem noi cei care ne ridicam în Numele lui Hristos. Nu Goliat a fost mare, ci un puști pe nume David care a crezut în Dumnezeul în Numele căruia s-a ridicat să lupte. Mare nu este cine are mușchii, puterea guvernului, banii sau mulțimile, ci mare este cine îl are pe Dumnezeu și dreptatea și adevarul de partea lui. Antihristul acesta care cucerește teren acum va avea doar 3,5 ani si încă 3,5 ani de urgii si pedepse prin care Dumnezeu îl va nimici pe el si urmașii lui. Ei vor fi apoi o veșnicie în Iad, iar noi o veșnicie cu Victoriosul nostru. Tu pe cine ai ales? Ma rog pentru tine să fii ocrotit de vremurile care vor veni și să Îl alegi pe Hristos!

Cu prețuire,
Toni Berbece