Lumină nu se ia doar o dată pe an, ci lumina se ia de fiecare dată când deschizi Biblia. Dacă mergi o dată pe an să iei o lumânare aprinsă si ai grijă să nu o stingi până acasă, dar tot restul anului ții Biblia închisă și stingi lumina credinței prin păcat, atunci e degeaba. Cu un obicei creștinesc nu devii creștin, cum cu o floare nu se face primăvara.

Lumina nu se ia doar o dată pe an, ci lumina se ia mereu când prin rugăciune deschizi Cerul deasupra ta si coboară pe acolo lumina lui Hristos peste tine. Dacă ții cerul închis tot anul, dar deschizi o dată pe an ușa Bisericii pentru a lua o lumânare crezând că aceea te va sfinți atunci te înșeli. Spre iad merg mulți cu lumânări în mâini, pentru că în inimi au ură, minciuni, furt, bârfă, curvii și alte păcate. Diavolul e mulțumit dacă al tău creștinism se rezumă la o lumânare, cum și Hristos a dat clar de înțeles că nu cei ce mor cu lumânări la capul patului au viata de apoi, ci doar cei care trăiesc în neprihănirea Lui.

Lumina nu se ia doar în această noapte, ci lumina se ia în fiecare clipă când alegi să urmezi vocea Duhului Sfânt si nu vocea Diavolului. Degeaba duci azi o lumină în casa ta dacă nu socoți de acolo drogurile, alcoolul, țigările, pornografia, curvia si alte lucruri scârboase. Lumina aceea nu te va scuti de Judecată, ci din contră, va fi încă o dovadă că ai trecut pe la Biserică și că trebuia să înțelegi ceva. Dacă iei azi lumină, ia și învățătura lui Hristos cu tine, citește-o zilnic, roagă-te zilnic și atunci va avea sens ce faci. Altfel, va fi doar un alt gest irelevant făcut de “creștin nepracticant”. Tu ce fel de creștin ești și de unde îți iei lumina?

Hristos a înviat!

Cu prețuire,
Toni Berbece

El n-a murit ca să îl purtăm doar la gât pe o cruciuliță în timp ce în fapte se vede dumnezeul lumii acesteia, hoțul, care prin ura din oameni, L-a suit pe Cruce, ci a murit ca să-L purtăm în inimi și prin fapte să fim ca El. Nu-L putem cinsti de pe buze, în timp ce prin fapte Îl răstignim din nou.

El n-a murit ca să îl vizităm o dată sau de doua ori pe an la o Biserică din lemn sau piatră, ci a murit ca noi să fim Biserica, Trupul lui Hristos și nu un trup schimonosit de păcat si de Diavol. Credem că-L putem aresta din nou și-L putem ține închis în Biserici reci și goale, crezând că va sta cuminte acolo. Nu, ci va reveni ca Leu, ca Judecător și va zdrobi cu suflarea gurii Lui orice păcătos care L-a sfidat prin păcat.

El n-a murit că nu avea ce face în Cer, El n-a murit pentru niște oameni “neprihăniți”, care “n-au dat în cap nimănui” și “n-au furat nevasta sau soțul nimănui”, ci a murit pentru că cu toții eram vrednici de moarte și a trebuit să fie condamnat ca noi sa ne încredem în El si sa nu mai fim judecați.

El n-a murit ca să fie pus doar în poze și picturi înduioșătoare, ci a murit ca sa fie pus în inimi și cu El în inimi să producem neprihănire, care ne duce într-o lume unde lacrimi si durere nu vor mai fi. El n-a murit pentru o religie, ci pentru o relație cu tine. El a murit sa distrugă religia preoților care profitau de oameni si care promiteau raiul, dar conduceau oamenii prin păcate si lăcomii spre iad, El a urât ipocrizia religioșilor, care purtau simboluri sfinte, dar comiteau păcatele demonilor. Tu ce religie ai? A lui Hristos sau cea care îți permite beții, curvii, minciuni, răutăți și care totuși te minte că Hristos e cu tine?

Cu prețuire pentru sfinți,
Toni Berbece

Citeam ieri despre minunea prin care Hristos i-a lipit urechea slujitorului Marelui Preot, ureche pe care Petru i-o tăiase și pe care Hristos l-a oprit poruncindu-i să bage sabia înapoi. Eu mă așteptam ca oamenii aceia să se oprească din a-L mai aresta pe Hristos, cum să vezi că îți este lipită urechea de acele mâini dumnezeiești si apoi să îi pui lanțuri? Dar acesta este omul, se dă de ceasul morții, se zvârcolește înaintea lui Dumnezeu să-l facă bine, promite că se lasă de păcate și când se vede cu “urechea lipită” Îi pune cătușele lui Hristos și-L arestează din nou.

Cum să îți vezi urechea pusă la loc fără un fir de ață, fără ca acul să treacă prin piele, fără pic de bandaj si antibiotice după și cu toate acestea să-L sui pe cruce? Cum sa îți vezi urechea lipită si totuși să nu auzi minunatele cuvinte care te cheamă la viață? Am prieteni care au promis că dacă ma rog pentru ei si “pun o vorbă la Hristos” să scape de cancer, să le fie vindecați copiii, să scape de depresii, să scape de divorțuri, ei se vor întoarce la Hristos, însă tristețea mea este că deși Hristos le-a răspuns, ei totuși tot în lepădare de El trăiesc, tot în vicii și tot în păcate prin care Îl biciuiesc mereu.

Pentru unii se aplica aceste cuvinte ale Mântuitorului: “De aceea le vorbesc în pilde, pentru că ei, „măcar că văd, nu văd, și, măcar că aud, nu aud, nici nu înțeleg.“ Și pentru ei se împlinește profeția lui Isaia, care zice: „Veți auzi cu auzul,* dar nicidecum nu veți înțelege, și veți privi cu privirea,* dar nicidecum nu veți pricepe. Căci inima acestui popor s‑a împietrit. Urechile lor aud greu, iar ochii li s‑au închis, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înțeleagă cu inima, să se întoarcă și să‑i vindec!“ Dar fericiți sunt ochii voștri pentru că văd și fericite sunt urechile voastre pentru că aud” (Matei 13:13-16). Tu Îl poți auzi și înțelege pe Hristos?

Cu prețuire,
Toni Berbece