Nu-i mai poți spune unei femei că avortul este crimă, pentru că-ți va spune că face ce vrea cu corpul ei, în chestiunea avortului tu vei fi un fanatic venit din Evul Mediu, iar cea care își ucide propriul prunc este o emancipată a secolului 21.

Nu-i mai poți spune unui om chinuit de o patimă sexuală că are nevoie de eliberare, că dacă o ține tot așa își va nenoroci corpul și sufletul, imediat te va numi homofob și te va acuza de intoleranță. Dar când ajunge la doctor cu o boală cauzată de destrăbălare și doctorului îi va pune un diagnostic crunt nu va mai numi doctorul homofob și nici intolerant. Atunci își va aduce aminte că pe când își distrugea corpul prin patimi sexuale cineva l-a iubit atât de mult încât i-a vorbit despre riscul la care se expune.

Nu-i mai poți spune unui alcoolist, unui om drogat, unei tinere dansatoare în barul de noapte sau unei videochat-iste că face lucruri neplăcute lui Dumnezeu, pentru că îți va spune că ești un “pocăit încuiat” sau alții îți vor spun “sectant”, plasând astfel tot creștinismul într-o “sectă”.

Nu-i mai poți spune unui bărbat obsedat sexual că nu face bine fluierând, claxonând și făcând avansuri sexuale oricui îi iese în cale, pentru că îți va spune că “ce-i frumos și lui Dumnezeu îi place”, plasându-L obraznic pe Dumnezeu în tabăra obsedaților sexuali. Da, au și ei un dumnezeu al sexului, dar nu e Dumnezeul creștinilor, ci Diavolul. Nu poți spune că Dumnezeu aprobă gesturile libidinoasa când Hristos a spus că dacă ai poftit o femeie în mintea ta ai și curvit cu ea.

Deși vom fi înjosiți, umiliți, jigniți, marginalizați, blocați pe rețele de socializare, defăimați, poate chiar și persecutați pentru credința curată a creștinismului, avem datoria de a vorbi până când Tata ne va lua acasă. Scopul nostru nu este să ne punem la adăpost în lumea aceasta, ci să spunem Adevărul cu prețul aferent.

Cu prețuire,
Toni Berbece

Biblia este foarte vehementă față de gândurile cu tentă sexuală față de oricine dacă nu ești căsătorit și față de alți bărbați sau femei dacă ești căsătorit/ă. “De ce absurditatea aceasta?”, “Că doar gândul nu-i păcat, ce atâta înfrânare, măcar la nivelul minții să fim liberi!”, ar spune unii. Dar oare chiar este așa, să n-aibă nicio legătură mintea cu fapta? Un proverb chinezesc spune clar că gândul devine faptă, fapta devine obicei, iar obiceiul caracter, apoi destin.

Fix același lucru ni-L spune și Hristos prin cuvintele: “Căci dinăuntru, din inima omului, ies gândurile rele, curviile, furturile, crimele, adulterele, lăcomia, răutatea, înşelăciunea, depravarea, ochiul rău, blasfemia, mândria şi prostia! Toate aceste rele ies dinăuntru şi ele îl spurcă pe om (Matei 7:21-23!“ Așadar, iată cum din interior mai întâi păcatul e gând, apoi faptă și apoi omul devine spurcat.

Profetul Mica ne spune că este vai de cel care noapte cugetă la gânduri rele, pentru că atunci când vine ziua, cel ce s-a gândit la lucruri spurcate, când are șansa le înfăptuiește (Mică 2:1). Cel care s-a gândit la colega de la muncă în sens erotic, cu prima ocazie își va înșela soția cu acea colegă. De ce? Pentru că nu a luptat la nivelul minții, bătăliile se câștigă sau se pierd acolo, în minte.

Cineva a râs de mine când am zis că putem controla să nu mai avem vise spurcate. A zis că e imposibil. Sunt convins că se complăcea în acele vise care-l spurcau. Dar iată ce spune Biblia: “Noi răsturnăm izvodirile minţii și orice înălţime care se ridică împotriva cunoștinţei lui Dumnezeu, și orice gând îl facem rob ascultării de Hristos” (2 Corinteni 10:5). Izvodirile minții sunt inclusiv visele. Dacă tu ai coșmaruri care te chinuie și te trezesc, dacă ai vise erotice, care te spurcă, te poți ruga să nu le mai ai, iar mintea ta I se va supune lui Hristos și nu va mai visa aceste lucruri rele, pentru că Hristos are putere și asupra minții noastre, fie ziua, fie noaptea, atunci când noi i-o încredințăm.

Iată cum Psalmistul ne apune că se poate ca inima ta să te îndrepte spre Dumnezeu chiar și noaptea: “Eu binecuvântez pe Domnul care mă sfătuiește, căci până și noaptea îmi dă îndemnuri inima.” – Psalmul 16:7
Roagă-te pentru vise sfinte!

Cu prețuire,
Toni Berbece

Noi n-am reușit pentru că al nostru creștinism nu este unul trăit, ci în mare parte doar declarat. Un creștinism trăit este vehement împotriva curviei de orice fel, dar cum la noi 40.000 de femei lucrează ca videochat-iste, cum încă avem centurile orașelor pline de prostituate, cum încă ne delectăm cu manele despre amante, care sunt pofta inimii, în condițiile în care milioane de români sunt depedenți de pornografie, care promovează inclusiv deviațiile sexuale, e greu să votezi pro familie.

Noi n-am reușit pentru că Diavolul, Tatăl minciunii, și promotorul tuturor destrăbălărilor sexuale și-a pus mașinăria în mișcare și ne-a mințit că Dragnea ne va fura constituția dacă votăm la Referendum, n-am mai reușit pentru că tot Diavolul, prin sponsorii lui fideli, a “cumpărat vedete” care să promoveze “LOVE is LOVE”. Banii au curs râuri, iar “personalități” cu conștiința moartă ne-au “convins” că nu-i un pericol să ne lăsăm pradă destrăbălării, așadar să stăm acasă.

Noi n-am reușit pentru că n-avem în mare parte conducători cu caracter creștin, ai noștri conducători pupă icoane în România pentru a-i prosti pe votanți, iar în Europa votează pentru destrăbălare și pentru noua lume fără creștinism și Dumnezeu. Noi n-am câștigat pentru că n-avem un Orbán ca ungurii, ci un alt tip de Orban, în timpul guvernării căruia s-a sponsorizat un dans lasciv al unui tip care a hulit creștinismul.

Noi n-am reușit pentru că avem în România o Biserică adormită, care nu mai are interesul de a promova Scriptura, ci morții cu care fac bani grămadă, pomeni inutile și alte tradiții irelevante. Noi nu mai creștem creștini care să fie gata să sufere pentru Hristos și pentru valorile creștinismului, ci avem “creștini” care ar fi gata să te strângă de gât dacă le spui în față că orice formă de curvie e un păcat scârbos înaintea lui Dumnezeu. Noi era să ne luăm bătaie de câteva ori de la acești “creștini” pentru că dădeam flyere pro familie la metrou.

Oare vom mai avea șansa a doua?

Cu prețuire pentru rezistența lui Hristos,
Toni Berbece