Author: toniberbece

E de-ajuns cât pretindem că suntem creștini, dar ne-am umplut țara de la un capăt la altul cu case de pariuri, păcănele și jocuri de noroc… e de ajuns să ne mai numim fără să fim.

E de ajuns cât pretindem că suntem creștini, dar ne-am lăsat fiecare sătuc, oraș și municipiu umplut cu cârciumi, baruri, cluburi și locuri ale dezmățului.

E de ajuns cât pretindem că suntem creștini, dar zilnic sute de suflețele de copii se întorc acasă la Tatăl Ceresc fără să fi respirat măcar o gură de aer, uciși fiind la cererea propriilor părinți.

E de ajuns cât pretindem că suntem creștini, dar ne-am lăsat fetele pradă unei industrii mizerabile, prin care-și vând trupurile goale pe internet unor cu ochi murdăriți de patimi, unor oameni care și-au ucis orice simțire.

E de ajuns cât pretindem că suntem creștini, dar ne-am umplut casele de drăciueli, ceartă, beție, curvie, hulă, vrăjitorie, poftă rea și ură. Haideți să ne luăm creștinismul înapoi de unde l-am abandonat, haideți să ne întoarcem la Hristos, iar El nu ne cheamă la ipocrizie, El nu a suferit deloc fariseismul pe care-l trăim cu atât succes.

Nu plimbând sicriul unui mort, fie el și sfânt, printre noi ne vom sfinți, ci lăsându-ne de păcate și plimbând slava lui Dumnezeu în trupurile noastre vii Îl vom face să se îndure de noi. Dragi creștini haideți să ne plimbăm pe străzi și să le sfințim chemând Numele lui Dumnezeu peste ele, să scoatem prin rugăciuni fierbinți și neprihănire răul din țara aceasta, să ne smerim înaintea lui Dumnezeu.

Cu prețuire,

Toni Berbece

Text: Isaia 18:7

Oare cum vor cânta în Cer două Biserici una lângă alta, dacă aici pe pământ nu se pot “înghiți” una pe cealaltă? Dacă aici se ponegresc de zici că sunt afaceriști care vând cartofi și nu oameni care trebuie să ofere prin Hristos șansa mântuirii ce vor face sus? Oare cum se vor amesteca în Cer credincioșii a două Biserici de denominații diferite, dacă aici s-au numit eretici unii pe alții? Oare cum vor sta cei care au ținut sâmbăta lângă “ereticii” care au ținut duminica, oare cum vor sta cei care au mâncat porc lângă cei care nu au mâncat porc, oare cum vor sta cei care n-au vorbit în alte limbi lângă “schizofrenicii” care au vorbit în limbi și au tremurat ca “bețivii” din Fapte 2, adică precum Apostolii.

Oare cum vor cânta cei cu acordeoane lângă cei cu chitări electrice, oare cum vor cânta coriștii lângă cei cu band-uri de worship? Oare cum vor cânta surorile cu batic lângă “lepădatele” fără batic? Oare cum va sta sora fără ruj lângă sora cu ruj, ore cum va sta familia fără verighete lângă familia cu verighete, cel cu cravată lângă cel fără cravata aceea care arată spre iad? Oare cum vor sta preoții lângă pastorii “sectanți”? Oare cum vor sta cei care iau cina dintr-un pahar comun lângă cei care iau Cina Domnului din păhărele individuale? Oare cum vor sta ortodocșii lângă penticostali, baptiști, creștini după evanghelie și alții considerați “rătăciți”. Oare cum vor sta cei care au citit traducerea veche și arhaică ortodoxă lângă cei care au citit traducerea călugărului Cornilescu?

Oare nu ne minte Satana să ne mâncăm între noi? Oare nu ne pune Diavolul, denigratorul, să ne ocărâm și acuzăm între noi de vrute și nevrute? Oare asta vrea Capul Trupului nostru bine închegat? Ca mâna să nu mai spele trupul, ochiul să vadă doar pentru el, gura să tacă, piciorul să nu mai meargă pentru că nu-i de-acord cu ce face cine știe ce membru? Oare nu vrea Satana dezbinare și oare nu are agitatorii lui printre noi? Oare nu el ne stârnești unii împotriva altora când Pavel i-a mustrat pe creștini astfel: “Vă îndemn, fraţilor, în Numele Domnului nostru Isus Cristos, să aveţi toţi acelaşi fel de vorbire şi să nu fie dezbinări între voi, ci să fiţi pe deplin uniţi în gândire şi în scop. Căci, fraţilor, mi s-a dat de ştire despre voi, de către cei ai Cloei, că între voi sunt certuri…” (1 Corinteni 1:10-11). În scop uniți și nu dezbinați în diferențe. Iar de va fi să ne facem observații să o facem bazându-ne pe Scriptură și pe dragoste și nu pe invidii și pe ura firii

Hristos ne-a chemat la unitate, iar în ultima rugăciune făcută pe când era în libertate pe pământ a spus: “Eu le-am dat slava pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei să fie una, cum şi Noi suntem una (Ioan 17:22).” Oare agitatorii aceștia sunt în acord cu rugăciunea lui Hristos?

Cu prețuire,

Toni Berbece

Text: Galateni 5:14-15

Interesant este că societatea aceasta ultra deșteaptă crede că e în siguranță dacă intră cu masca la gură într-un restaurant și apoi o dă jos să mănânce, oare nu se gândește cât de fragedă e protecția noastră? Dacă ne putem proteja cumva deplin ar fi doar să ne sudăm ușile și tot poate strănuta vecinul de deasupra când iese la geam și să ne intre microbul prin aerul condiționat pornit să ne “răcorească”. Așadar, nu-ți mai pune încrederea în tine omule, nici în măștile tale, chiar dacă trebuie să le purtăm. Fă-ți partea, dar nu uita cuvintele lui Dumnezeu: „Fiindcă Mă iubește”, zice Domnul, „de aceea îl voi izbăvi; îl voi ocroti, căci cunoaște Numele Meu. Când Mă va chema, îi voi răspunde; voi fi cu el în strâmtorare, îl voi izbăvi și-l voi proslăvi. Îl voi sătura cu viaţă lungă și-i voi arăta mântuirea Mea (Psalmul 91:14-16).”

În siguranță nu ești dacă îți ferești mâinile să ajute un bătrăn dându-i o plasă cu mâncare, în siguranță nu ești dacă eviți să atingi oamenii doar pentru că “au viruși”, ci în siguranță ești când mâinile ascultă de o inimă altruistă și nu de un creier prea fricos. De fapt ajutând și fiind aproape de oameni rămâi în siguranța de a nu deveni un monstru, care să-și pârască vecinul că tușește suspect în propriul apartament. Eram în avion și nimeni nu voia să ajute o doamnă care se chinuia să-și ia bagajul de deasupra pentru că nu e “safe”. Am pus măna și i l-am dat, apoi m-am simțit privit ca un netrebnic inconștient de gravitatea faptei. Oricum ar fi venit o stewardesa și i l-ar fi dat tot cu mâinile acelea care au atins 1000 de lucruri prin avion. Cel mai mare virus din istorie este indifernța…

În siguranță nu ești dacă te dai cu gel dezinfectant doar pe mâini, ar fi bine să-ți dezinfectezi și mintea, care de multe ori are mai mulți microbi decât mâinile. Isus spunea: “Acum voi sunteţi curaţi din pricina cuvântului pe care vi l-am spus” (Ioan 15:3). Iată cel mai mare dezinfectant din istorie, Scriptura. Cu mintea aceasta de român se ucid zilnic 400 de copii nenăscuți, cu mintea aceasta de român unii violează tinere și chiar copii ziua în amiaza mare prin parcuri, scări de bloc și lifturi, cu mintea aceasta de român unii își dau pâinea copiilor pe țigări, băutură, păcănele și droguri… Așadar, nu mâinile nedezinfectate sunt cel mai mare pericol, ci o minte nedezinfectată de Hristos este cel mai mare pericol.

În siguranță deplină este când respiri iubire chiar dacă ai o mască pe față, când pui mâna să ajuți chiar dacă tocmai te-ai dezinfectat și când trăiești neînfricat când toți tremură de spaimă.

Cu prețuire,

Toni Berbece