Author: toniberbece

“Azi am gătit conserva aceea de fasole pe care mi-ați dăruit-o împreună cu alte produse, acum ceva timp. Așa e în Pandemie, când nu mai poți face curat cu ziua în casele oamenilor pentru un bănuț, te descurci cu ce ai, gătești zilnic cu grijă și valorifici fiecare aliment în parte…”

“Avem cinci copii, ne este greu să ne descurcăm zilele acestea, soțul nu mai are lucrări cum avea înainte de Pandemie, iar nevoile pentru cinci copii sunt colosale. Ne descurcăm cum putem și reducem la maxim orice pretenție. Datorită ajutorului vostru am revenit pe linia de plutire…”

“Sunt operată de hernie de disc, am în grijă o fetiță și trebuie să mă descurc singură pentru că soțul ne-a abandonat, deoarece și eu și fetița am suferit de cancer. Dumnezeu ne-a ajutat pe amândouă să învingem boala, trăim un miracol. Dar acum ne rugăm să trecem și peste perioada aceasta în care eu nu mai pot face menaj și pe deasupra sunt și în suferință după operație. Vă mulțumim pentru ajutor, contează enorm pentru noi fiecare aliment și bănuț în parte!”

“Ooo, ce bine a prins acest ajutor! Tocmai îmi scrisese socrul meu bolnav de cancer că are nevoie de alimente, iar noi cu doi copii ne luptăm să economisim fiecare bănuț. Alimentele primite le vom împărți în două, o parte pentru noi, o parte pentru socrul nostru care face tratament pentru cancer.”

“Mulțumim pentru produse, ne-ați dăruit fix aceleași tip de produse de calitate pe care și noi le-am fi cumpărat. Zici că v-am dat noi lista. E minunat să-L vezi pe Hristos în oameni.”

“Sunt singură cu opt copii pentru că soțul e plecat la țară, el a cedat în această perioadă în care efectiv nu ne mai putem descurca. Noi ne descurcăm cum putem. Sunteți o binecuvântare, ne-ați ridicat multe poveri și ați acoperit multe nevoi. Într-adevăr Dumnezeu este un Dumnezeu care poartă de grijă!”

Nu uitați, binecuvântând acești oameni adunați o comoară cerească!

RO08INGB0000999906461937

Asociatia Centrul Crestin Profides

C.I.F. 36766530

Codul BIC/SWIFT: INGBROBU

#MisiuneaProfides #BisericaProfides #Covid19 #Carantina #Pandemie

Medicamentul pentru zgârcenie este dărnicia, dacă în pandemia asta ai strâns doar pentru tine ești un/o zgârcit/ă, ca să te vindeci pune mâna și dăruiește. Vezi că în blocul tău, în scara ta, poate chiar pe palier cu tine sunt niște bătrâni. Fă-le o pungă zdravănă cu alimente și dă-le-o cu o binecuvântare. Vei vedea cum odată cu zgârcenia dispar și îngrijorarea și panica că nu o să mai ai.

Medicamentul pentru ceartă este îmbrățișarea și tăcerea, iar dacă vorbele rele continuă să cadă ca o cascadă asupra ta, tu roagă-te chiar atunci, iar între timp răspunde cu vorbe pline de farmec și blândețe. Cearta se oprește acolo unde nu se găsește unul care să răspundă cu aceeași monedă. Unele medicamente se iau cu gura închisă.

Medicamentul pentru invidie este aprecierea. Apreciază-l pe cel pe care Satana te pune să-l invidiezi și față de care simți o repulsie colosală doar pentru că el are mai mult de-un fel sau de-un altul. Nu tăcerea e medicamentul, ci a vorbi cu apreciere e medicamentul. Eu unde am simțit că se infiltrează invidia lui Cain, am căutat vorbe de apreciere, am căutat să vorbesc de bine, iar invidia a fost topită instantaneu.

Medicamentul pentru pofta rea este înfometarea. Pofta rea trebuie înfometată, izolată fără pic de “hrană”. Nu te mai uita la imagini și filme spurcate dacă vrei să nu mai fi condus de curvie, nu te mai uita la lucrurile lumii dacă vrei o gândire duhovnicească și nu materialistă, nu te mai însoți cu cârtitori, cu nemulțumiți, cu bârfitori și cu denigratori dacă tu vrei să fii altfel. Înfometează-ți poftele rele și hrănește-le pe cele bune. Pentru că ce hrănești aceea ești. Nu poți gândi cerește, când te hrănești doar cu pământ, iar din meniu lipsesc Scriptura și rugăciunea.

Ți-ai luat azi medicamentele?

Cu prețuire,

Toni Berbece

Acest popor se îndreaptă tot mai mult spre o religie păgână, care practică închinarea la oameni, lepădându-se astfel de Hristos. Primii martiri au murit pentru că nu se închinau oamenilor, iar azi credința aceasta alterată face propagandă la închinarea către “sfinți”. Mai nou ni se umple orașul cu imagini/icoane de prost gust cu doctori care salvează România. Pe când și o imagine/icoană cu domnii polițiști care ne-au salvat de grataragii nocturni? Dacă aceste afișe sunt din partea unei “Biserici” aș vrea să vă spun că demonul acesta din spatele închinării la oameni, fie vii sau morți, nu are nicio rușine și iese la rampă tot mai mult. Dacă este o batjocură adusă Bisericii, iar este grav. Oricare dintre variante ar fi, niciuna nu e de lăudat, ci mai degrabă de plâns.

Am mai văzut o imagine tristă zilele acestea, una nebiblică la un popor care se consideră creștin. Anume, aproape toți medicii dintr-un spital din Târgoviște au fost înghesuți la poarta spitalului pentru a “saluta” moaștele unui sfânt. Ce este trist la această imagine este faptul că nu se găsește în Biblie absolut nicăieri acest obicei, iar deși “experții în moaște” ne spun că de fapt credincioșii nu se închină la acestea, ci se roagă lor, contrariul l-am văzut la un primar care a îngenunchiat când moaștele au trecut.

Un prieten din Anglia i-a arătat poza unui creștin din această țară, la care acesta a întrebat nedumerit: “Dar voi românii ce credință aveți?” Crezând că e vreo credință în necromanție. Vă dau un exemplu din Biblie despre cum Dumnezeu caută evitarea închinării la morți/sfinți și unul din istoria credinței creștine.

Azi dimineață citeam cum Dumnezeu l-a luat pe Moise pe munte când i-a venit vremea sfârșitului și l-a îngropat acolo departe de ochii poporului pentru ca poporul să nu cadă în idolatrie și să i se închine. Poate veți spune acum: “Dar cu trupul mort al lui Elisei care a înviat, cum a fost?” Păi Elisei a facut doar o minune post-mortem, iar trupul lui nu a fost transformat in moaște, nu a fost plimbat prin Israel și nimeni nu s-a închinat la oasele lui. Oasele acelea au rămas în mormânt, fără nicio semnificație pentru evrei.

Un exemplu din istoria credinței creștine este cel al Sfântului Antonie, care a avut o viață plină de rod, a fost și părintele sihăstriei, dar când i s-a apropiat sfârșitul a chemat pe unul din ucenicii săi și i-a dat poruncă să-l înmormânteze într-un loc secret, pe care să nu-l dezvăluie nimănui, ca nu cumva credincioșii să se roage la el sau la mormântul lui.

Dragi creștini, vă iubesc și vă prețuiesc în Domnul pe fiecare, dar vă rog să pricepți că închinarea și rugăciunea la sfinți nu este biblică și nici creștinească, este o adăugire care-i știrbește slava lui Hristos, care este singurul vrednic să primească rugăciunile și închinarea noastră.

Cu prețuire,

Toni Berbece