Category: Fără categorie

Când cineva se va ridica împotriva ta pentru a-ți critica alergarea pentru Hristos, scutură-ți praful de pe tălpi împotriva lui. Lasă-l să tușească în norul de praf de pe tălpile tale și vezi-ți de drum. El merită doar praful tălpilor tale ca și companie. Nu merită vorbele tale, cum nici Irod nu a meritat niciun cuvânt de-al lui Hristos, tot cu “praf” l-a tratat și Domnul nostru pe acel batjocoritor.

Scutură-ți înaintea lor praful de pe tălpile care au alergat pe străzile pline de oameni rătăciți în întuneric, scutură-ți praful de pe tălpile care au alergat la oamenii flămânzi pe care nu-i vedea nimeni, scutură-ți praful de pe tălpile care au alergat în casa bolnavului, în casa văduvei și a orfanului.

Lasă praful să-l judece pe cel care-și ține picioarele la înmuiat în ligheanul leneviei, al aroganței și al batjocurii. Nu-ți obosi inima, mintea și gura, lasă praful umblării tale cu Hristos să-i intre-n gură, poate că făcându-se tină, îi va vindeca limba bolnavă de ură cum Isus a vindecat cu tină ochii orbului.

Nu-i permite Satanei să te oprească să mai aduni praf pe tălpile tale, pentru că atunci când nu mai ai praf pe tălpi ai pierdut căzând mai apoi în mândria celor care nu se “murdăresc” cu praful altora, cu praful umilinței și al slujirii celor neînsemnați.

La cât mai mult praf adunat pe tălpi, dragi creștini!

Cu prețuire,

Toni Berbece!

Am învățat că oamenii, indiferent de credință și de convingeri își pot da mâna călduros, pot să fuzioneze, să se simpatizeze, iar ceea ce-i face să urască este lipsa totală a lui Dumnezeu. Am văzut și simțit într-un aparent agnostic, de fapt un pui de credincios, o rază și o licărire de Cer. E ca un copil pe care nu poți fi supărat când zice: “Tati nu mai există pentru mine”! Tati știe că urmează curând ca acel copil să-l prindă de picior ca și cum nicio supărare n-ar fi fost între ei. Asta am simțit la domnul Mândruță, că Dumnezeu e aproape de dumnealui, e acolo, e în urechea lui, îi insuflă puterea de a lupta pentru o societate mai bună. De aceea cred că mai este doar un pas până la a-L recunoaște.

Am învățat că atunci când oamenii nu au dovezi că Dumnezeu există și când sunt supărați pe Biserică, de fapt nu au găsit creștini autentici, nu au găsit o Biserică vie, nu au găsit ucenici ai lui Hristos, pe care-i caută frenetic. De fapt ateismul și agnosticismul multora vine tocmai din dezamăgirea față de o organizație omenească numită abuziv sau pe nedrept “Biserică”. Oamenii vor modele, vor să-L vadă pe Hristos în noi și nu o cruce rece și impersonlă de fier sau beton. De aceea striga Pavel: “Vreau să văd crucea lui Hristos în voi!”; “Sufăr durerile nașterii până ce Hristos va prinde chip în voi”; “Am fost răstignit împreună cu Hristos!”; “Călcați pe urmele mele întrucât și eu calc pe urmele lui Hristos!”

Așadar, oamenii nu caută clădiri și nici sisteme, ci caută dovada clară că Hristos a înviat în om, că Templu Duhului Sfânt nu e o clădire rece, ci un om fierbinte pentru bine, pentru semeni și pentru sfințenie. La contactul cu un astfel de Templu, aproape oricine se topește.

Domnule Lucian Mândruță, așa cum v-am promis, mă rog pentru dumneavoastră, pentru familie și pentru ca tot ce faceți bun să propășească. Iar cea mai bună urare este: Fie ca bunul Dummezeu să ne ia în Cerul Său prin Jertfa Fiului Său iubit, chiar dacă uneori am fost răi și nesuferiți! 🙂

Dumnezeu să te binecuvinteze, om drag!

Am învățat că un polițist care aduce sau care era vorba să aducă lumină este mai periculos decât un curier care-ți aduce de mâncare sau un colet cu comanda. Cumva, pentru unii, orice vine din partea Bisericii e mai neimportant și mai “virusat” decât meniul de la Mc…

Am învățat că ura necredincioșilor față de Biserică și față de creștini este reală, uneori ura asta se traduce printr-o grijă exagerată față de trup, față de o viață pieritoare, într-o iubire fățarnică față de “carcasă”, printr-o condamnat frenetică a celor care prețuiesc grija pentru suflet chiar și când trupul le este pus în pericol. Noi am înțeles și am stat acasă, dar a-i “vâna” pe credincioși cu poliția în curtea Bisericilor cum am văzut înainte și de Paștele acesta este deja prea mult. M-a durut să văd cu ochii mei o doamnă polițist chestionându-i pe creștinii care ieșeau dintr-o Biserică, ieșeau la distanță corespunzătoare, fără a se îmbulzi ca la coada de la supermaket, câte unul la câteva minunate bune. N-am văzut polițist aranjând cozile din magazine, dar i-am văzut intimidând în curtea Bisericii. Cu ce e mai greșit a intra câte unul pe rând să se roage într-un locaș de cult față de a intra pentru a-și lua o pâine expunându-se practic mai mult prin contactul cu alimentele, cu vânzătoarea și cu banii?

Am învățat că Paștele era pentru unii de fapt dezmăț și nu Biruința lui Hristos asupra morții aduse de păcat, s-au raport cu 90% mai puține cazuri de come alcoolice, bătăi, supradoze și crime anul acesta în noapte de Înviere, semn că pentru unii “creștini din naștere, din moși strămoși” izolarea a însemnat protecție. Astfel, datorită izolări au putut și unii “creștinii” din România să sărbătorească în tihnă Paștele. De fapt adevăratul post nu a fost cel dinainte de Paște, postul de la mâncare, ci cel impus forțat de pandemie, anume postul de la clubăraie și petrecăreală.

Am învățat că Hristos poate fi sărbătorit și fără clădirile numite “Biserici”, că Biserica suntem de fapt noi, cei care credem în El. Am învățat că nu clădirile ne lipseau, ci credința din suflet. Anul acesta milioane de credincioși nu au mai luat lumină, dar “Hristos a înviat!” a ieșit mai cu foc din piepturile lor, semn că nu lumina aceasta fizică ne lipsea, ci cea direct din Hristos găsită prin Scriptură și rugăciune.

P.S. Încă ceva ce mă roade, pentru o tânără diaperată, violată si apoi ucisă, nu s-a intervenit până la 6 dimineața, dar pentru dărâmarea unui grătar și pentru destructurarea unui “grup infracțional” care învârtea micii în ziua de Paște au intervenit “mascații”. În ce lume trăim?

Hristos a înviat, Dragostea a înviat pentru a ne da o lecție a iubirii, degeaba avem Paște dacă nu avem iubire!

Cu prețuire,

Toni Berbece