Skip to main content

Nesimțire și blasfemie fără margini

În Los Angeles cineva și-a “decorat curtea” cu doi de Iosif îmbrăcați în roz privind la pruncul Isus, iar titlul dat acestei mizerii a fost: “Este un miracol gay!”

Acum înțeleg de ce Lot își chinuia sufletul în Sodoma și Gomora, chinuiala vine din faptul că oamenii aceștia stricați până în “măduva” sufletului lor pretind a fi creștini devotați, iubitori de Dumnezeu, acceptați de Hristos așa cum sunt, însă deseori nu ratează niciun moment pentru a aduce blasfemie numelui Său.

De 2000 de ani Apostolul Pavel ne spune că în cel mai spurcat oraș în care a slujit (orașul Corint, care dăduse un sinonim pentru desfrânat, termenul corintian), erau mulți homosexuali, însă mulți din aceștia au fost eliberați, au fost sfințiți și curățiți prin Hristos, având apoi o viață nouă, întemeind familii și fiind credincioși soțiilor lor (1 Corinteni 6:9-11) .

Însă azi ei nu mai vor asta, ei vor să se mintă și să spună că așa s-au născut, că nici terapia comunistă cu mici șocuri electrice pe creier, nici medicamentele, nici terapia psihologică, nici Hristos, nimeni nu-i mai poate vindeca. De ce? Pentru că nu vor, pentru că se complac în păcat. Dacă ar vrea, ar găsi vindecare în Hristos, iar eu cunosc personal cinci cazuri de astfel de oameni eliberați.

Haideți să nu ne mai mințim, homosexualitatea este un păcat și Hristos va avea mereu putere asupra acestuia. Nu vă lăsați mințiți, este scăpare dacă se dorește, iar fără luptă nu-i cunună. Lupți, ai o viață curată, nu lupți, trăiești în mizerie.

Spune nu blasfemiei aduse de LGBT față de Hristos!

Voi la cine vă rugați

Am un prieten sportiv cu care am vorbit despre Hristos, iar la sfârșit m-a întrebat dacă e bine că el se roagă tatălui său. Mi-a spus că tatăl său a murit fără să vadă cine a ajuns și de fiecare dată când intră în teren zice: “Tată te rog să fii cu mine!” Apoi tot lui îi dedică orice victorie.

Deși a trebuit să-i spulber o iluzie care aparent îi făcea bine, deși i-am adus o stare de gândire care la început l-a amărât, totuși l-am adus la adevăr. Anume că morții, oricine ar fi ei, nu ne mai pot ajuta. Nu ne putem ruga la cine vrem, la cine am iubit mai mult pe pământ și care a trecut la cele veșnice.

Aud cu stupoare din gura lui Florin Piersic că Preafericitul Daniel se roagă lui Ștefan cel Mare, pentru că s-a atașat de acesta studiind-i viața. Oricât de atașați am fi de cineva care a trecut la cele veșnice nu ne este permis să ne închinăm acestuia/acesteia. Nu de alta, dar ne închinăm la pereți sau în gol. E ca și cum ai vorbi degeaba, irosești o rugăciune sau mii de rugăciuni și dacă Diavolul vrea ceva cu toată ființa lui acel ceva este să ne irosim rugăciunile.

Diavolul a auzit cuvintele Mântuitorului când le-a zis ucenicilor: “Orice veți cere în Numele Meu voi face!” Și atunci tot ce vrea dușmanul acesta este să uităm de Numele Sfânt a lui Hristos. Să-l scoată din rugăciunile noastre este scopul lui suprem.

Eu mă rog doar Mântuitorului meu iubit, restul rugăciunilor care nu sunt adresate Numelui Său se duc într-un sac fără fund, în coșul de gunoi cu scrisori nedeschise al Diavolului. În România am auzit că sacul acesta cu scrisori nedeschise ar fi cam printre cei mai mari, la noi oamenii se roagă oricui și la orice, iar Hristos încă așteaptă.

Dumnezeu a făcut o juruință, că orice genunchi se va pleca înaintea Fiului Său și că orice limbă Îl va mărturisi pe El ca Domn. Iar Satana turbează și caută să disprețuiască această juruință a Tatălui, iar pentru a-L sfida îi pune pe oameni să se roage la orice, numai lui Hristos nu. Roagă-te corect și onorează-L pe Hristos cu cererile tale!

Dumnezeu a vindecat-o ca să poată fi botezată

Sora Cornelia a făcut în noiembrie 30 de ani de cânt L-a cunoscut pe Hristos, de când a decis să Îi dedice viața. De atunci a trăit în curăție, departe de stricăciunea lumii, făcându-i cinste Domnului ei. Însă a mers la o Biserică unde i se spunea că nu este nevoie să fie botezată ca adult. Ea cititind Biblia vedea că acolo scrie altceva.

A citit că cine crede și se botează va fi mântuit, că botezul este mărturisirea unui cuget curat, deci un copil nou născut nu are cum nici ce să mărturisească și nici nu îi este activ cugetul, că botezul este moartea în Hristos și îmbrăcarea cu El. Vedea că toți cei de pe pe paginile Scripturii, care L-au urmat pe Hristos, au fost botezați ca adulți, însă au trecut trei decenii purtând această frământare.

De curând a făcut un anevrism din cauza căruia a fost operată de două ori pe creier și din cauza căruia și-a pierdut parțial vorbirea. Medicii i-au spus că în astfel de cazuri șansele de supraviețuire sunt de 1 la 1000. Ea s-a rugat și a spus: “Doamne, mai am o singură dorință, lasă-mă să trăiesc ca să închei legământ cu Tine în apa botezului!”

După această rugăciune în mod miraculos și-a revenit și a venit la Biserica Profides pentru a fi botezată. Așa cu două operații pe creier a intrat cu bucurie și a ieșit cântând. Mare sărbătoare a fost și pentru ea și pentru noi cât și pentru Cer.

Hristos merită totul!