Category: Fără categorie

Sunt 15 ani de când Dumnezeu m-a învățat să ma îndrăgostesc de o singură persoană. Până la tine am tot căutat, mi-am lăsat inima să se tot îndrăgostească în zadar, însă de când te-am primit i-am pus frâu inimii și n-am mai lăsat-o să iubească nicio altă femeie. Am învățat că îndrăgostirea rămâne, ne putem îndrăgosti chiar si după căsătorie, însă ne este permis să ne îndrăgostim doar de ce este al nostru, de darul primit de sus. Din respect față de tine și față de Dumnezeu îți mărturisesc că n-am avut ochi pentru nicio altă femeie, iar inima a spus “Nu” oricărei tentații. Mă rog ca în veșnicii să pășim de mâna ca doi îndrăgostiți.

Sunt 15 ani de când Dumnezeu m-a învățat să iert și să acopăr necondiționat. Am învățat că o căsnicie nu se tine cu principiul “cine are dreptate”, ci se ține cu principiul iertării și al acoperirii. Pentru o căsnicie durabilă îți trebuie uneori o memorie scurtă, să uiți repede jignirile, să uiți repede greșelile, să uiți repede certurile și să nu lași să apună soarele peste mânia ta. Cine duce mânia și pe a doua zi, își dă singur foc la valiză. Antidotul pentru divorț este iertarea, nu justificarea si acuzarea. Si Hristos pe cruce avea dreptate dacă s-ar fi dat jos, dar pentru că a rămas si a iertat, povestea de dragoste dintre noi si El continuă. Uneori căsnicia e o cruce, dar satisfacția biruinței este mare. Cine s-a dat jos de pe cruce și nu a spus: “Doamne, iartă-l/iart-o!” A pierdut un Paradis care era in floare, dar care n-a ajuns niciodată la maturitate.

Sunt 15 ani de când te trezești înaintea mea si îmi faci cafea, sunt 15 ani de când te trezești înaintea mea si îngrijești de copii când sunt bolnavi, sunt 15 ani de când speli mai multe vase si haine decât mine, sunt 15 ani de când ții o casă cu trupul tău plăpând si gingaș, sunt 15 ani de când îmi demonstrezi în fiecare zi că in fiecare femeie este cat o “centrală nucleară”, care alimentează cu energie multe alte vieți. Sunt 15 ani de când în fiecare zi ii mulțumesc lui Dumnezeu ca si Adam, că a creat femeia și că mi-a dat și mie una, care face cât 1000. Dumnezeu nu a greșit când a creat bărbatul si femeia și când a pus între ei iubirea desăvârșita, ci noi greșim când rupem ce a împreunat Dumnezeu. Omule, divorțul este neputința noastră de a mai iubi, căsnicia trainică este puterea Lui de a ne purta până în veșnicii. Noi am ales o căsnicie cu Dumnezeu până in veșnicii, tu?

Cu iubire si prețuire pentru Gabriela,
Toni Berbece

Unul dintre artiștii aleși să cânte la acest festival renumit din România poartă numele de “Domnul Diavol” și atunci nu mă miră lipsa de discernământ spiritual și lipsa de creștinism prin care o firmă de livrat mâncare face reclamă unui colț de magie și vrăjitorie de la acest festival, nu mă miră că poliția a prins zeci de traficanți de droguri și nu mă miră că acolo a avut loc o bătaie ca în filme între niște închinători pasionați ai Diavolului.

Lumea nu se mai ascunde, separarea între fiii lui Dumnezeu si fiii Diavolului este chiar sub ochii noștri. Când scriam că la aceste festivale se promovează ocultismul am fost făcut habotnic, dar azi chiar au un colț în care poți fi inițiat în așa ceva (normal că nu dau Biblii acolo și nu au un colț cu o Sfânta Cruce că nu se promovează neprihănirea, ci păcatul). Iar porți spre lumea demonică se știe de când lumea că se deschid prin consumul de droguri, care sub influența unei muzici frenetice dedicate dracilor, aceștia abia așteaptă să vină. Apoi tot societatea culege următoarele roade: spitalele pline de depresivi, unii se aruncă de pe la etaje sau in lacuri cu tot cu copii, boli de tot felul apar fără număr și mai apar și zeci de mii de noi abonați la “vânzătorii de droguri”.

Dacă până acum nu îți era clar, acum când vezi ce se promovează la aceste festivale oare ești conștient de ce alegi? Oare realizezi că lumea are zilnic de ales tot mai mult între Diavolul și Dumnezeu? Apostolul Ioan ne spune că Hristos a venit să nimicească lucrările Diavolului, care sunt păcatele (1 Ioan 3:8). Tu ce faci? Sporești lucrările Diavolului si vei suporta consecințe pământești si veșnice sau dorești împreuna cu Hristos să distrugi aceste lucrări din tine și să ai pace și binecuvântare aici și dincolo? Zilnic văd victime ale Diavolului, vorbesc cu ele, una chiar era îndemnată să ia cuțitul si să își omoare familia, dar a biruit prin Hristos aceste voci. Tu ce vrei să fii? Victimă a demonilor sau biruitor al acestora cu Hristos?

Azi simbolul de pe scena lor sunt doi lupi și îmi sună în minte cuvintele Mântuitorului: “Păziți-vă de proroci mincinoși. Ei vin la voi îmbrăcați în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt niște lupi răpitori. Îi veți cunoaște după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini? Tot așa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune. Orice pom care nu face roade bune este tăiat și aruncat în foc” (Matei 7:15-29). Ai grijă pe cine invoci și cu cine te însoțești!

Cu prețuire,
Toni Berbece

Aruncăm la gunoi munți de mâncare si ne văităm că este foamete, ardem câmpuri si zicem că nu se face grâul, băgăm miliarde în arme și bombe și zicem că ne bate Dumnezeu cu război si sărăcie, ne ucidem copiii și zicem că suntem sterpi și că ne stingem ca neam. Facem “boli în laboratoare” și ne văităm că ne mor rudele prin spitale sufocate sau cu plămânii prăjiți de butelii. Ne-am pierdut înțelepciunea de a ne face bine din cauza îndepărtării de Dumnezeu. Pe măsura ce îl negăm pe Dumnezeu și-L înlocuim cu idoli făcuți de mâinile noastre, ne vom întoarce tot mai mult la sclavagism, prin care tot mai mult ne vom asupri unii pe alții.

Aruncăm la gunoi timpul de părtășie cu familia și cei care chiar contează pentru noi cu adevărat și petrecem timp cu orele cu niște aparate în mâini și ne văităm că suntem singuri, egoiști si reci. Ne-am înstrăinat de Biserică, Scriptură și rugăciune, ne irită o chemare la Biserică, ne indispune o chemare la citirea Scripturii sau rugăciune și ne mirăm că ne cotrobăie dracii prin minte și suntem plini de depresii, anxietăți și boli mintale. Ne-am fugărit îngerii păzitori prin drăcuieli, înjurături și blesteme, am ajuns să înlocuim cântările duhovnicești și cu bun simț cu ode aduse dracilor și păcatelor, apoi ne mirăm că ne năpădesc sinuciderile și că se aruncă copiii in fața trenului cum s-a întâmplat recent cu copila din Italia.

Aruncăm Raiul și alegem Iadul, glumind hulitor că vom învârti cu Michiduță la cazane, însă când simțim Iadul fugim disperați pe la toate Bisericile și căutăm toți oamenii cu har. Hula este motivul pentru care Dumnezeu nu răspunde adesea, El nu se lasă batjocorit, de aceea mai bine să înveți să taci înaintea măreției lui Dumnezeu decât să-L iei peste picior și să aduci astfel “jertfa nebunului”. Nu te juca cu Dumnezeu, nu te juca cu destinația ta, nu te juca cu ceea ce contează pentru că suntem fragili ca o muscă pe care o lovește “paleta vieții” când nu se așteaptă. Fii înțelept, alege ce este esențial și nu mai arunca la gunoi șansă după șansă. La urma urmei vom sta cu toții înaintea unei morți, unei judecați și unei destinații finale. Nimeni nu scapă!

Cu prețuire,
Toni Berbece