Nu-l lăsa pe Diavolul să te hărțuiască cu trecut tău depravat, Rahav a fost o prostituată, care a fost atât de înțeleaptă încât s-a întors la Dumnezeu și și-a salvat toată familia, reabilitarea ei a fost atât de radicală încât apare în spița neamului lui Isus Hristos. Nu-l lăsa să te hărțuiască nici cu avorturile pe care le-ai făcut, cu siguranță că Rahav a făcut multe, dar Dumnezeu i le-a șters pe toate și i-a dat o familie minunată.

Nu-l lăsa pe Diavolul să te mai chinuie cu divorțurilor din viața ta, Hristos a întâlnit la fântâna unui sat din Samaria o femeie “divorțată” de patru ori și care trăia cu un bărbat care nu era al ei. Era o distrugătoare de familii, atât a celor întemeiate de ea cât și de alții. Dar Hristos nu a văzut-o așa, ci a văzut-o ca pe un suflet trist, care are nevoie de schimbare. El i-a vorbit cu dragoste și a schimbat-o, iar această femeie a devenit cel mai mare propovăduitor al lui Hristos în Samaria, cum din Pavel, un criminal plin de ură, a făcut cel mai mare evanghelist al lumii.

Nu-l lăsa pe Diavol să te hărțuiască cu niciun păcat din viața ta, poate că ai distrus vieți, poate că ai furat, ai mințit, poate că părinții tăi au murit fiind supărați pe tine, poate că ai distrus și tu familiile altora sau pe a ta, poate că ai avorturi multe, poate că ți-ai distrus trupul prin alcool, țigări, droguri și altele, poate că ai făcut videochat, poate că ți-ai jucat tot câștigul la jocuri de noroc și ești un falit. Nu te mai plânge, Hristos este gata să te ajute să o iei de la capăt altfel, cu El, fără să te condamne și ștergând tot trecutul tău. Dacă Îl vei lăsa, Satana nu va mai putea aduce nicio pâră împotriva ta, niciodată, cum ne spune Scriptura: “Cine va ridica pâră împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Acela care-i socoteşte neprihăniţi (Romani 8:33)!”

Cu prețuire,
Toni Berbece

Text imagine: Mica 7:18-19

Să le traducă cineva străinilor că la noi sintagma “Black Lives Matter” se traduce “Viețile negrilor contează”. De când cuvântul negru e o inslută? De fapt am văzut că pentru unii e o insultă să le spui că s-au născut cu 5000 de gene bărbătești, iar pentru altele e o insultă să le spui că s-au născut cu 5000 de gene femeiești. Practic pe unii i-a “insultat” prima oară Dumnezeu că i-a făcut așa cum sunt, negrii vor să fie albi, albii vor să fie negri (cazuri tot mai dese în America și nu numai).

Tot ce e natural a cam devenit o insultă, avem copii care vor să fie adulți, adulți care vor să fie copii. Avem oameni care vor să fie câini, iar câini care vor… să fie tot câini. Unii bărbați vor să se epileze, iar unele femei vor barbă, unii bărbați își dau unghiile cu lac, iar unele femei vor să li se recunoască superioritatea peste bărbați (peste cei cu unghiile făcute, fardați și epilați o pot avea).

Când nu-i Dumnezeu în societate, totul poate deveni insultător, mai ales Scriptura, mai ales când predici despre păcat, mai ales când îi spui omului în față că patima lui nu e normalitate, ci păcat de moarte, care duce la Iad.

Așadar, mai ușor cu sensibilitățile. Apropiați-vă de Dumnezeu și nu vă va mai putea insulta nici Diavolul!

Spun NU adevăratului rasism,

Toni Berbece

Ne-am plâns că n-am călătorit destul anul acesta ca în anii trecuți, ne-am plâns că n-am mai zburat suficient, ne-am plâns că n-am avut concedii nici în Grecia, dar nu ne-am plâns că n-am zburat prea des între Cer și pământ prin rugăciune, nu ne-am plâns că n-am vizitat destul de des Tronul de har pentru a cere iertare și îndurare. Azi zburăm mai puțin pe cerul acesta văzut de ochii de carne pentru că am zburat prea puțin în Cerul pe care-l poate atinge doar un duh al rugăciunii.

Ne-am plâns că ni s-au pus măști pe figură, că până și pe stradă trebuie să o purtăm, ne-am plâns că ne-au prostit cu măștile lor contrafăcute fără nicio putere de protecție, dar nu ne-am plâns și nu prea ne plângem că ni se pune pe gură filtrul Satanei, ca prin gurile noastre să iasă doar ce le gâdilă lor urechile. Nu ne-am plâns că ne-au cenzurat Scriptura și că ne-au băgat Călușul în gură, nu ne-am plâns nici când ne-au pus zăbala în gură prin care ne conduc doar spre ce vor ei să audă și nu spre o chemare la curăție. Azi nu vedeți că nu vor să mai audă de păcat? Ne-au distorsionat credința, ne-au tăiat-o cu toporul “toleranței” lor, iar noi am tăcut și-am acceptat “masca” pe figură ca să nu ni se mai audă clar cuvântul chemării la Hristos.

Ne-am plâns că ne-au închis restaurantele, că nu mai putem mânca în oraș, iar acum că a venit frigul nici pe terase nu ne mai putem mânca meniul de la Fast Food, ne-am plâns că mâncăm pe furiș prin Mall-uri ca să nu ne vadă paznicii sau pe capota mașinii în parcare, dar câți s-au plâns când ne-au închis Bisericile ca să nu ni se mai dea Pâinea Vieții prin ele și să nu mai avem părtășie stând la Cina Domnului cu Hristos, împărtășindu-ne cu Trupul și Sângele său prin pâine și vin? Ne-a părut rău și ne pare rău după mesele din Mall-uri, care stau una peste alta, dar câți mai tânjesc după Masa Domnului, după părtășia cu frații?

Haideți să nu ne mai plângem atât de lipsa lucrurilor acestora pieritoare, ci să ne plângem mai degrabă când le pierdem pe cele veșnice. Iar El ne va da belșug indiferent de cât de păgubiți vom fi pe pământ.

“De ce să se plângă omul cât trăieşte? Fiecare să se plângă mai bine de păcatele lui!” – Plângerile lui Ieremia 3:39

Cu prețuire,
Toni Berbece