Nu ne trebuie o avere pentru a ajuta, unii zic că dacă ar câștiga câteva sute de milioane la loto, ar da săracilor și ar face orfelinate și alte lucruri mari pentru sărmani, dar am realizat că nu trebuie să fii milionar ca să ajuți, trebuie doar să îți faci curat în șifonier și să dăruiește lucruri la care ții, dar pe care nu le mai folosești. Am rămas șocat când am încălțat câteva persoane cu ceea ce nu mai purtam de ani de zile, încălțăminte foarte bună, dar uitată undeva prin dulapul de încălțăminte.

Americanii au o vorbă, dacă ai un dolar ai o bogăție din care să dăruiești, așa ne facem și noi misiunea. Ne întreabă oamenii ce sponsori avem de ne permitem atâta misiune pentru cei sărmani, adesea le spun că “bogăția” noastră vine de la oameni care după ce-și achită datoriile nu strâng pentru zilele lor negre, ci dăruiesc pentru cei ce deja trăiesc zile negre. N-ai vrea să faci lumină în zilele întunecate ale altora?

Azi m-au uimit din nou sărăcia și neputința unor de a ieși din ea, am plâns și am râs cu ei, le-am ascultat poveștile, am intrat in casele lor, m-am rugat pentru ei, am pus o mână de dragoste pe oameni care erau dependenți de “aurolac” și le-am spus că Hristos îi poate ajuta. Le-am vorbit fetelor tinere despre cât de prețioasă este puritatea lor, le-am vorbit băieților despre cât de periculos este să se arunce in patimi sexuale. Când ne întrebau ce ne iese nouă că-i ajutăm pe ei le răspundeam că rasplata noastră nu e pe pământ, ci dincolo și chiar de n-ar fi fost vreo răsplată, iubirea lui Hristos din noi este cea mai mare răsplată.

Cu prețuire,
Toni Berbece

Aici ne puteți susține:
RO08INGB0000999906461937
Asociatia Centrul Crestin Profides
C.I.F. 36766530
Codul BIC/SWIFT: INGBROBU

Acesta este un cont în lei în care se poate dona orice valuta, conversia făcându-se automat. Multumim!

Rugăciunea este anestezie. Când mă doare mă rog, simt imediat pace, liniște și chiar ameliorarea durerii trupești. În orice furtună a vieții simt calmul lui Hristos care este în mine. Pe genunchi se face epidurala vieții pentru a mă naște eu din Dumnezeu.

Rugăciunea este medicament. Când virusurile atacă trupul meu, când boală mă doboară la pământ și aduce frica și nesiguranța, când mintea mea este cuprinsă de panica vieții, iau repede un medicament, care se administrează pe genunchi, are efect imediat, fără efecte secundare, pentru că binecuvântarea Domnului nu este urmată de niciun blestem.

Rugăciunea este o tabletă cu o sumedenie de vitamine. Fără rugăciune n-am în mine necesarul de a crește drept și frumos. Rahitismul spiritual este combătut cu vitaminele rugăciunii, neputința de a-ți lega șireturile la încălțămintea Râvnei Evangheliei, neputința de a-ți pune Brâul Adevărului, de a-ți pune Coiful Mântuirii, de a pune mâna pe Sabia Cuvântului și de a ridica Scutul Credinței împotriva săgeților celui rău este dată de lipsa vitaminei rugăciunii. Un soldat care-și ia vitaminele din rugăciune are putere să se echipeze. Iar vitaminele se iau dimineața pe stomacul gol până nu vine lumea cu E-urile ei otrăvitoare.

Am pierdut frica, ura, neiertarea, minciuna, invidia, pofta de a denigra, de a bârfi, pofta rea a ochilor, pofta rea a inimii, gândurile deșarte atunci când m-am rugat și am câștigat iubirea, dărnicia, credința, curajul, pacea, puterea și libertatea pe genunchii rugăciunii.

Dacă ești un om sărac atunci îți lipsește rugăciunea!

Cu prețuire,
Toni Berbece

Îmi spunea cineva că mare parte din viață a crezut că acest cuvânt “pocăință” nu e în Biblie și că e ceva rău. Că trebuie să urască tot ce ține de pocăință. Până când a întâlnit un băiat, care i-a spus să cerceteze Biblia. Citind-o a observat că e plină de cuvântul acesta. S-a rușinat înțelegând că atât Ioan Botezătorul cât și Hristos și-au început predicarea cu aceste cuvinte: “Pocăți-vă, căci Împărăția Cerurilor este aproape….”. Pocăința nu-i datoria unei “secte”, ci este datoria fiecărui creștin, iar pocăința înseamnă a te lepăda de toate păcatele pentru că Hristos a venit să nimicească lucrările celui rău – păcatul.

Alți creștini cred că în Biblie scrie să nu citești Biblia că e păcat. Am încercat sa convin pe cineva să citească Biblia și mi-a zis că e păcat că așa scrie “la Carte”. Frați creștini, la Carte scrie așa: “Cercetaţi Scripturile, pentru că socotiţi că în ele aveţi viaţa veșnică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine (Ioan 5:39).” Și tot Scriptura ne spune: “Cine cugetă la Cuvântul Domnului găseşte fericirea
şi cine se încrede în Domnul este fericit” (Prov. 16:20). Așadar, nu ești creștin dacă nu ai citit Cartea Vieții, cum nu poți fi medic dacă nu ai citit sute de manuale de medicină sau pilot fără a citit sute de cărți de instructaj de zbor.

Unii cred în “locul cu verdeață”, este locul care-i primește pe toți, nu contează că omul a fost bețivul sau curvarul satului, la mormântul lui se va ține o cuvântare în care, spre liniștea celor veniți la slujbă, spre liniștea celor un pic amețiți de “licoarea vieții” cea de prune sau din struguri fermentați, se va spune că defunctul a fost trimis în locul cu verdeață. Dar realitatea este că fără mărturisirea păcatelor, fără străduința unei vieți sfinte, fără pocăință, fără lepădarea răului venit din interior sau din exterior, fără încrederea în Jertfa lui Hristos nu ajunge nicidecum în Rai, ci fix în locul pregătit Diavolului și îngerilor lui, adică în Iad.

Citiți și împliniți Scriptura pentru un creștinism adevărat.

Cu prețuire,
Toni Berbece